Acasă Cultură Ziua Națională a României celebrată la Roma

Ziua Națională a României celebrată la Roma

Filarmonica de Stat ”Transilvania” din Cluj-Napoca, dirijată de Gabriel Bebeșelea și mezzosoprana Ruxandra Donose vor susține miercuri, 28 noiembrie 2018, ora 19:30, un concert extraordinar organizat cu ocazia Zilei Naționale a României de Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania in Roma și Ambasada României în Republica Italiană.

Evenimentul va avea loc la Auditorium Parco della Musica, una dintre cele mai cunoscute structuri culturale polifuncționale din Europa, proiectat de celebrul arhitect Renzo Piano.

Evenimentul face parte din seria deinițiative culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Programul concertului va cuprinde piese de: Sigismund Toduță, Nicolae Bretan, Bela Bartok, George Grigoriu și Sabin Păuța. Intrarea se face exclusiv pe bază de invitație.

Cu acest prilej, invitații vor putea vizita expoziția foto-documentară ”George Enescu în vremea marelui război (1914-1918)”, organizată în parteneriat cu Muzeul Național George Enescu și special amenajată în spațiile Auditorium Parco della Musica pentru a ilustra dăruirea și patriotismul cu care maestrul George Enescu, personalitate emblematică a culturii române, a sprijinit populația română în timpul Primului Război Mondial.

La eveniment sunt așteptați peste 1.000 de invitați, printre care reprezentanți ai Parlamentului, ai Guvernului și ai Președinției Republicii Italiene, oficiali români, membri ai corpului diplomatic acreditat la Roma și ai mediului academic, oameni de afaceri, jurnaliști și membri ai comunității românești din Italia.

FILARMONICA DE STAT TRANSILVANIA DIN CLUJ-NAPOCA, instituție artistică dedicată exclusiv activității de concert, a fost înființată printr-un decret oficial al Consiliului de Miniștri al României în toamna anului 1955, cu numele oficial de Filarmonica de Stat Cluj. La data înființării, pe scenă au urcat orchestra simfonică mare, cu un număr de 75 muzicieni, şi un ansamblu instrumental de muzică tradițională, cu un număr de 20 muzicieni. Tradiția activității simfonice în Cluj datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind întreținută succesiv de asociații ca Orchestra Teatrului Maghiar (înființată în 1792), Societatea de Muzică, Cercul de Muzică. În perioada interbelică a existat o adevărată emulaţie în susţinerea de evenimente simfonice de către orchestrele Operei Române (înfiinţată în 1919), a Teatrului Maghiar şi de către o orchestră susţinută de comunitatea evreiască a oraşului. În scurt timp, instituţia s-a impus printre valorile naţionale reprezentative. Încă de la fondarea instituţiei, alături de ansamblurile muzicale au fost cooptaţi cei mai prestigioși soliști clujeni ai momentului. Printre dirijorii faimoși ai României, Cristian Mandeal a parcurs la pupitrul orchestrei clujene una dintre cele mai fructuoase perioade ale devenirii sale artistice. În 1965, Filarmonica a lansat propriul său festival anual, „Toamna Muzicală Clujeană”, manifestare de referință continuată cu succes şi în prezent. În 1966 a luat ființă Orchestra de Cameră a Filarmonicii, rod al colaborării cu reputatul dirijor Mircea Cristescu. În 1972, sub directoratul compozitorului Sigismund Toduţă (care i-a succedat lui Antonin Ciolan), a luat ființă Corul Filarmonicii, format de maestrul Dorin Pop, urmat apoi de discipolii săi Florentin Mihăescu şi Cornel Groza.

Oaspeţii de marcă ai Filarmonicii – între care nume legendare ale artei interpretative şi componistice ca Stanisław Wisłocki, Kurt Masur, Kirill Kondrashin, Jean-Pierre Rampal, Witold Lutosławski, Carlo Zecchi, Yannis Xenakis, János Ferencsik, Aldo Ciccolini, Krzysztof Penderecki, Michi Inoue, Stefan Anton Reck, Sir John Pritchard, Anatole Fistoulari, George Georgescu, Horia Andreescu, Laurent Petitgirard, Maurice Handford, Leopold Hager, Valery Gergiev, Alexandr Dmitriev, Lawrence Foster, Antonello Allemandi, Sascha Goetzel, John Axelrod, Jörg Widmann, Monique Haas, Sviatoslav Richter, Ruggiero Ricci, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Lazar Berman, Radu Lupu, Jean Pierre Rampal, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Bruno Leonardo Gelber, Patrik Gallois, José Carreras, Angela Gheorghiu, Philippe Entremont, Roberto Alagna, Raphael Wallfisch, David Grimal, Tatiana Lisnic, Freddy Kempf, Christian Lindberg, Liviu Prunaru, Raúl Jaurena, Marcel Khalifé şi mulţi alţii, au contribuit la edificarea unui standard valoric mondial şi în egală măsură la dobândirea unui solid renume al ansamblului în cercurile muzicale internaționale. Turneele numeroase în străinătate, realizate cu regularitate de către orchestra simfonică, dar şi de ansamblul coral, au confirmat şi reconfirmat acest renume. O importantă producție discografică rămâne mărturie a valorilor temeinice create de-a lungul deceniilor de către muzicienii clujeni.La cârma Filarmonicii, celor doi mari ctitori le-au urmat personalităţi ale vieţii culturale clujene – scriitorul Dumitru Mircea, muzicologul Rodica Oana Pop, violonistul Radu Grecu, compozitorul Adrian Pop (sub direcţia căruia, în 1993, a fost adoptată denumirea actuală de Filarmonica de Stat „Transilvania”),,etc. Astăzi, sub conducerea lui Marius Tabacu, Filarmonica „Transilvania” onorează aceste tradiții printr-o impresionantă carte de vizită şi o neobosită vigoare artistică.

Ruxandra Donose

Ruxandra Donose se remarcă între cele mai renumite mezzo-soprane ale generației mai tinere, datorită complexității personalității sale artistice. Tonul vocii ei este în același timp special, întunecat, cald, senzual şi nobil, iar registrul ei vocal este amplu şi fără greșeală în ce privește omogenitatea registrelor. Tehnica excelentă a vocii îi asigură ușurința şi acuratețea în partiturile de virtuozi, dar şi frazarea amplă, nuanțată fin într-un legato impecabil în celelalte tipuri de partituri. Ruxandra Donose este atât o prezență atractivă pe scenă, cât şi o actriță foarte talentată, convingătoare în cele mai diverse roluri feminine, dar şi în cele masculine (în travesti). Inteligenta ascuțită, cunoștințele muzicale şi generale aprofundate, un simţ absolut remarcabil al stilului îi permit Ruxandrei Donose să ajungă la cel mai înalt nivel artistic nu doar într-un repertoriu de operă extrem de divers, cât şi în lieduri şi în piesele vocal-simfonice. Acestea sunt premisele unei cariere solide, în plină creştere, construite pas cu pas de la bun început.

Născută la Bucureşti într-o familie de muzicieni, Ruxandra Donose a apărut pe scena de concert încă din copilărie, ca pianistă. Licenţiată a Universităţii de Muzică din Bucureşti, la clasa Georgetei Stoleru, a urmat de asemenea cursuri de vară pentru lied şi oratoriu la Weimar cu Lore Fischer. Din 1992, studiază la Viena cu Carol Blaickner-Mayo şi Carol Byers. I-au fost decernate numeroase premii naţionale şi internaţionale, fiind printre altele laureată a Concursului Internaţional de la Munchen (1990) şi al celui de la Washington (1991). Solistă a operelor din Constanţa – România (1989-1991), Basel – Elveţia (1991-1992) şi Viena – Austria (1992-1998), Ruxandra Donose a avut în acelaşi timp o activitate foarte bogată pe scene de operă şi de concert în foarte multe alte centre muzicale ale lumii, acumulând de-a lungul carierei sale un palmares artistic impresionant.

Gabriel Bebeșelea, admirat pentru entuziasmul şi muzicalitatea sa, Gabriel Bebeșelea este recunoscut ca fiind „unul dintre cei mai talentaţi dirijori români ai ultimelor decenii” (Jurnalul Festivalului GEORGE ENESCU, 7 SEPTEMBRIE 2011).

Gabriel Bebeșelea

Gabriel Bebeșelea este dirijor principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” și, pe lângă această poziție, stagiunea actuală și cele viitoare îl anunță la pupitrul unor orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra din Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester şi Konzerthausorchester din Berlin, Tonkünstler-Orchester Niederösterreich, Ulster Orchestra Belfast, Orchestra Simfonică Academică de Stat „Evgeny Svetlanov” din Rusia, Orchestra Națională Filarmonică Rusă și Singapore Symphony Orchestra. De asemenea, momente remarcabile ale stagiunilor 2017/2018 și 2018/2019 le reprezintă debuturile sale la Konzerthaus din Berlin, Musikverein din Viena, la Cadogan Hall din Londra și la Palatul Artelor din Budapesta.

În România, Gabriel Bebeșelea dirijează în mod regulat orchestre precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Filarmonica de Stat Sibiu. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Gabriel Bebeșelea a înregistrat un CD cu Pastorale-Fantaisie pour petite orchestre și opera Strigoii de George Enescu, care va fi lansat la casa de discuri Capriccio în 2018. Printre soliștii cu care Gabriel Bebeșelea colaborează în stagiunea actuală și cele viitoare se numără Sarah Chang, Ray Chan, Robert Levin, Valentina Lisitsa, Leticia Moreno, Sayaka Shoji, Dimitri Ashkenazy, Alexandra Dariescu etc. Un dirijor notabil de operă, Bebeșelea a fost numit dirijor principal al Operei Naționale Române din Iaşi în 2011, devenind cel mai tânăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România. În 2015, a fost numit dirijor principal al Operei Naționale Române din Cluj. În afara României, a dirijat producții ale operelor Il viaggio a Reims la Festivalul de Opera „Rossini” din Pesaro (2016) și Mireasa ţarului de Rimski-Korsakov la Opera din Perm (2017). Ambele spectacole s-au bucurat de un succes răsunător.

Gabriel Bebeșelea este câștigător al concursurilor de dirijat „Lovro von Matačić” (2015) şi „Jeunesses Musicales” (2010), precum și semifinalist al concursurilor de dirijat „Donatella Flick” al London Symphony Orchestra (2014) și „Gustav Mahler” al Bamberger Symphoniker (2016). În cadrul Premiilor Operelor Naţionale Române din 2014, lui Gabriel Bebeșelea i-a fost decernat premiul pentru „Cel mai bun dirijor”. În 2011 Gabriel Bebeșelea a obţinut o bursă la renumita Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam, unde a avut posibilitatea să participe la repetiţii şi concerte şi să înveţe de la câţiva dintre cei mai importanţi dirijori ai zilelor noastre: Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman și Eliahu Inbal.

Absolvent al studiilor de licenţă la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa maestrului Petre Sbârcea, şi al celor de masterat cu maestrul Horia Andreescu la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Gabriel Bebeșelea este în prezent doctorand al aceleiaşi universităţi, sub îndrumarea prof. univ. dr. Dan Dediu. Gabriel Bebeșelea este stabilit la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului, la clasa prof. Mark Stringer.

5 (100%) 5 votes
Mai multe Cultură
Comentariile sunt închise.

Recomandări

The Limits of European Influence in Palestine and Israel

The EU’s twin policy of peacemaking and state building in the Middle East is unachievable.…