Acasă Extern UE: Alegeri europarlamentare sub semnul dezinformării

UE: Alegeri europarlamentare sub semnul dezinformării

Alegerile europene din 2019 vor avea loc într-un context în care campaniile de dezinformare şi activităţile cibernetice răuvoitoare, inclusiv atacuri asupra infrastructurii electorale, ar putea fi utilizate tot mai des pentru a interveni în procesul electoral şi a influenţa rezultatul alegerilor.

Consiliul UE a stabilit marţi o serie de concluzii cu privire la posibilele campanii de dezinformare din perioada alegerilor europarlamenetare, printre măsuri fiind şi instituirea unui sistem de alertă rapidă în care statele membre să comunice rapid informaţii privind dezinfomările.

La mai puţin de o sută de zile până la alegerile europene din luna mai 2019, concluziile stabilesc răspunsul Consiliului la o gamă vastă de ameninţări pentru a garanta organizarea unor alegeri europene libere şi corecte, pe baza lecţiilor învăţate până în prezent.

Concluziile vin în continuarea prezentării pachetului Comisiei intitulat „Garantarea unor alegeri europene libere şi corecte” în septembrie 2018, precum şi a publicării planului comun de acţiune pentru combaterea dezinformării de către Comisie şi Înaltul Reprezentant în decembrie 2018.

Aceste iniţiative stabilesc o abordare globală pentru protejarea alegerilor europene din 2019 împotriva interferenţelor precum campaniile de dezinformare şi atacurile cibernetice din interiorul şi din afara UE.

“Un element fundamental al naturii democratice a UE este faptul că cetăţenii ar trebui să poată vota într-un mod sigur şi bine informat. Concluziile Consiliului adoptate astăzi vor contribui la asigurarea faptului că există o abordare coordonată din partea statelor membre şi a instituţiilor UE pentru protejarea procesului democratic împotriva manipulării şi a interferenţelor din partea unor actori atât interni, cât şi externi” a declarat George Ciamba, ministrul delegat pentru afaceri europene din România, potrivit unui comunicat de presă.

Consiliul UE solicită luarea unei serii de acţiuni fără caracter legislativ în următoarele luni, precum:

-organizarea de reuniuni periodice ale reţelei europene de cooperare în materie electorală, în cadrul cărora statele membre pot face schimb de experienţă şi de bune practici şi pot identifica împreună ameninţările;

-instituirea unui sistem de alertă rapidă, în cadrul căruia punctele de contact naţionale din statele membre pot comunica informaţii rapid cu privire la campaniile de dezinformare;

-îmbunătăţirea comunicării strategice cu privire la valorile şi politicile europene;

-consolidarea ecosistemului mediatic european, de exemplu prin facilitarea instituirii unei reţele multidisciplinare de verificatori independenţi ai veridicităţii informaţiilor şi de cercetători universitari, care să detecteze şi să denunţe dezinformarea din diferitele reţele sociale şi din media digitală;

-creşterea rezilienţei cetăţenilor prin promovarea şi sprijinirea alfabetizării mediatice şi digitale;

-promovarea activităţilor de conştientizare menite să protejeze integritatea procesului electoral, alături de sectorul privat şi societatea civilă;

-evaluarea ameninţărilor cibernetice în context electoral şi prevederea de măsuri pentru combaterea acestora şi menţinerea integrităţii sistemului electoral;

-lansarea unui apel către sectorul privat să investească în resurse pentru gestionarea într-un mod judicios şi responsabil a activităţilor online care au legătură cu alegerile;

-explorarea posibilităţilor de cooperare lărgită cu actorii internaţionali relevanţi.

5 (100%) 3 votes
Mai multe Extern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Iohannis atacă la CCR legea privind Strategia națională pe termen lung „România 2040”

Președintele Klaus Iohannis a atacat joi la Curtea Constituțională legea pentru elaborarea…