Acasă Cultură Statele cele mai vulnerabile la presiunea exercitată de SUA

Statele cele mai vulnerabile la presiunea exercitată de SUA

Statele Unite s-a confruntat, joi, cu o pierdere jenantă în Adunarea Generală a ONU, deși Președintele american Donald Trump a sugerat statele care votează împotrivă ar putea avea repercusiuni.

Statele Unite nu pot vota moțiunile Adunării Generale, care necesită adoptarea unei majorități simple. SUA și-a folosit dreptul de veto pentru a respinge o rezoluție în Consiliul de Securitate  privind recunoașterea Ierusalimului ca fiind capitala Israelului.

Președintele Trump a spus miercuri: “Observăm aceste voturi”. “Lasă-i să voteze împotriva noastră, vom salva foarte mult, nu ne pasă, dar nu este ca și cum ar putea vota împotriva ta și apoi le vei plăti sute de milioane de dolari și nimeni nu știe ce ei fac.

Dar cât de realistă este această atenționare? Care guvernele sunt cele mai vulnerabile la presiunea economică din SUA?

Statele Unite acordă bugete masive pentru ajutor militar.

Israelul este unul dintre cele cele mai vulnerabile state față de presiunea financiară a Statelor Unite este și este cel mai puțin probabil să i se opună, a relatat CNN.

În 2016, Israelul a obținut finanțare militară de 3,1 miliarde de dolari SUA, potrivit Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Doar Afganistanul și Irakul, unde SUA au fost implicate militar din 2001 și respectiv 2003, au primit mai mulți bani de la Departamentul Apărării al Statelor Unite (DOD).

Al patrulea cel mai mare beneficiar al finanțării militare este însă mult mai sensibil. Egiptul a primit 1,1 miliarde de dolari din programul de finanțare militară externă a DOD și conducerea de la Cairo a fost cea care a solicitat ONU să condamne decizia președintelui Trump privind Ierusalimul.

Finanțarea americană a constituit aproximativ 20-25% din bugetul militar total al Egiptului în ultimii ani, potrivit statisticilor Institutului Internațional de Studii Strategice. Nici o altă țară nu oferă o sumă comparabilă în asistența militară pentru Cairo.

O parte din aceste finanțări au fost suspendate ca urmare a preocupările legate de drepturile omului. Au fost relatări cu privire la planul președintelui Trump a a relua finanțările integral, începând cu anul viitor, dar președintele Trump ar putea foarte bine să se răzgândească.

Orice întrerupere pe termen lung a ajutorului pentru armata egipteană, care conduce țara după lovitura de stat în 2013, este puțin probabil. Cheltuielile americane în Egipt au crescut după ce Cairo a semnat Tratatul de pace cu Israelul, în 1979. Egiptul este vital pentru interesele de securitate ale SUA în regiune.

Asistență pentru dezvoltare în străinătate

Majoritatea țărilor care primesc asistență militară semnificativă din partea Statelor Unite sunt importante pentru intereselor de securitate ale Statelor Unite, cum sunt Irakul, Ucraina sau Pakistanul.

Asistența pentru dezvoltare în străinătate este oferită de USAID.

Trump a fost mult timp un sceptic cu privire la ajutorul pentru străini, susținând că aceștia profită de SUA. După obținerea puterii, Donald Trump s-a angajat să reducă asistența acordată de SUA în străinătate, estimat anterior la 43 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 1 până la 2% din Bugetul federal sau aproape 10% din sumele cheltuite pentru programul Joint Strike Fighter F-35.

Dintre primele zece state care au primit sume de la USAID în 2016, multe sunt din Africa – Etiopia, Sudanul de Sud, Kenya, Nigeria și Republica Democratică Congo (RDC). Spre deosebire de statele din Orientul Mijlociu, care se confrunta cu o presiune internă puternică pentru a condamna declarația SUA privind Ierusalimul, statele africane au un interes redus  în sprijinirea palestinienilor.

Cu toate acestea, spre deosebire de Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde asistența americană, în special din punct de vedere militar, reprezintă o mare parte din total bugetului pentru asistență în străinătate, națiunile africane primesc fonduri semnificative și din alte surse.

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care urmărește cheltuielile globale privind ajutorul statelor, între 2014 și 2015, Etiopia a primit 700 milioane dolari SUA, comparativ cu peste 800 milioane de dolari de la Banca Mondială, 526 milioane de dolari din Marea Britanie și 224 milioane dolari din fondurile Uniunii Europene.

Sudanul de Sud va fi mai precaut pentru a nu-și pierde fondurile din SUA, pentru că au primit sprijin  substanțial, dar Kenya, Nigeria și Congo primesc cu toții sume importante din alte surse, în special de la Banca Mondială și din Marea Britanie.

Orice retragere a SUA din Africa ar fi un avantaj imens pentru China, care și-a sporit masiv amprenta și influența pe continent. Beijingul este deja gata să înlocuiască Washingtonul ca principal donator pentru o mare influență în statele lumii aflate în curs de dezvoltare, potrivit Watchdog AidData.

Nick Bisley, profesor de relații internaționale la Universitatea Australiană La Trobe, a declarat că orice acțiune a SUA de a reduce asistența financiară în străinătate va fi văzută ca o oportunitate majoră din partea Chinei.

Nu știm cât de serios pot fi luate în calcul atenționările ambasadoarei Haley și ale Președintelui Trump și dacă acestea vor fi urmate de presiuni diplomatice asupra anumitor țări de a vota la ONU în favoarea  Washington-ului.

Dar, rămâne aproape imposibil ca SUA să poată influența suficiente țări pentru a evita cenzura  Adunării Generale, unde este necesară doar o majoritate simplă.

“Personalizarea votului, considerându-l un vot pentru sau împotriva președintelui Trump, este o tactică bizară proastă”, a declarat Richard Gowan, expert al ONU din New York la Consiliul European pentru Relații Externe.

Un diplomat străin, care a vorbit anonim pentru a proteja relațiile cu SUA, a declarat pentru CNN miercuri că “indiferent de cât de aproape suntem de SUA, suntem dornici să păstrăm atașamentul nostru de lungă durată față de rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind statutul  Ierusalimului”.

“Pentru mulți membri, în special cei occidentali, voturile lor reflectă punctul de vedere pe care l-au avut timp de 50 de ani”, a spus diplomatul. “Soluția cu două state, statutul Ierusalimului prin negociere etc. – ar trebui să renunțe la 50 de ani de politică, pentru ce anume?”

Toți ceilalți membri ai Consiliului de Securitate, printre care aliații japonezi și cei din Regatul Unit, au votat în favoarea rezoluției propusă de Egipt, în această săptămână.

Bisley a spus că retorica Trump și Haley a fost “destul de brută și nesofisticată” și a indicat o lipsă simptomatică a Administrație în privința unei perspective mai largi a afacerilor mondiale și a rolului SUA în ele.

“Ei văd totul într-un mod pe termen scurt, reactiv și nu văd cum acest lucru are repercusiuni negative asupra influenței globale”, a spus el. “Există o lipsă reală de bun simț și de gândire asupra unei imagini a lumii mari, interconectate.”

Diplomatul a adăugat că orice presiune semnificativă a SUA asupra acestei chestiuni ar putea lăsa Washington-ul izolat atunci când are nevoie de sprijinul ONU în privința unor probleme precum Coreea de Nord sau Iranul.

“În cea mai mare parte a timpului, comunitatea diplomatică din New York este dispusă să se împace cu flăcările retorice (Haley)”, a spus Gowan. “În această săptămână este ceva diferit”.

5 (100%) 9 votes
Mai multe Cultură
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Primul pasager care va zbura în jurul Lunii

Compania lui Elon Musk, SpaceX, a dezvăluit primul pasager privat pe care intenționează să…