Acasă Tehnologie Sorin Grindeanu: Introducerea tehnologiei 5G echivalează cu o nouă revoluţie industrială

Sorin Grindeanu: Introducerea tehnologiei 5G echivalează cu o nouă revoluţie industrială

Introducerea tehnologiei 5G echivalează cu o nouă revoluţie industrială, iar cifra de afaceri a industriilor inteligente se va dubla, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM, într-un interviu acordat Mediafax.

”Toate aceste lucruri, combinate, 5G cu Internet of Things, vor duce la o nouă revoluţie industrială. Implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piaţă, va duce la crearea a în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vorbim de industrii inteligente, care vor creşte ca cifră de afaceri, acum sunt în jur de 3,7 miliarde în România şi se vor duce până la 9 miliarde”, a spus Sorin Grindeanu.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii spune că de implementarea tehnologii 5G, nu vor benefica doar comunicaţiile, ci multe alte sectoare, de la sectorul de servicii, la finanţe, agricultură, transporturi.

România îşi va păstra, spune Sorin Grindeanu, locul fruntaş pe plan european şi mondial, la calitatea serviciilor de comunicaţii. „La sfârşitul anului trecut, alături de Estonia, am fost pe locul I la nivel european, raport calitate – preţ şi pe primele 10 locuri la nivel mondial. De aceea vă spuneam că am avut foarte multe întâlniri cu operatorii, nu doar eu, ci şi cei de la Ministerul Comunicaţiilor, cât şi cei din Parlament, pentru a seta, în continuare, acest cadru, cât se poate de bine. Parte din aceste sume se doresc în a fi întoarse în industrie, ceea ce este un lucru bun, astfel încât să ajuţi industria care a produs aceste sume. Este un lucru bun şi cred că va fi benefic pentru industrie şi va ajuta la menţinerea locului fruntaş de către ţara noastră”, a spus preşedintele ANCOM.

Redăm integral interviul acordat agenţiei Mediafax de preşedintele ANCOM Sorin Grindeanu:

Redactor: Dacă ar fi să definim anul 2019 pentru instituţia pe care o conduce domnul Grindeanu, ar trebui să punem ANCOM – 5 G, pentru că introducerea reţelei 5G şi a beneficiilor tehnologice legată de aceasta este principala grijă şi preocupare a agenţiei pentru acest an.

Sorin Grindeanu: În primul rând, în acest moment şi cred că în următoarele săptămâni va fi adoptată în ședinţa de Guvern, a fost finalizată strategia naţională pentru 5G, pentru implementarea 5G în România. A fost un efort de echipă în care ANCOM şi Ministerul Comunicaţiilor au fost motorul în elaborarea acestei strategii, a trecut şi perioada de dezbatere publică şi în acest moment suntem în faza în care, probabil într-o săptămână sau două, va fi aprobată această strategie naţională în Guvern. Suntem printre puţinele state care avem o strategie, am vrut să facem această strategie nu doar pentru a avea un document. Avem destule şi de care poate nu se ţine cont, ci pentru a seta un anumit cadru în care cei care au elaborat această strategie să fie actori, nu doar ANCOM şi Ministerul Comunicaţiilor. Este important să spunem că nu a fost doar partea guvernamentală implicată în elaborarea strategiei, ci la fel de implicată a fost şi partea privată, care este un lucru important.

Pe partea legată de licitaţia 5G, noi avem un calendar care este public, de care ne vom ţine. Cine face cadrul e Guvernul, noi trebuie să punem în aplicare ce hotărăşte Guvernul şi anume de unde se porneşte prima strigare la licitaţie, modul în care se va organiza licitaţia şi aşa mai departe. Au fost foarte multe discuţii după ordonanţa 114, care a avut şi o componentă telecom şi am avut foarte multe discuţii cu operatorii, cu factorii guvernamentali, legat de aplicarea acestei ordonanţe. Nu aş vrea şi nu am făcut acest lucru, de un an şi jumătate, să comentez decizii guvernamentale.

Rolul ANCOM este a de a pune în practică ceea ce hotărăşte Guvernul. În acest subiect Guvernul este cel care setează cum se va organiza această licitaţie, iar noi va trebui să punem în practică această licitaţie.

Undeva în toamnă, dacă desfăşurarea va fi cea stabilită de noi şi dacă se va mai umbla la anumite lucruri care pot fi reglate pe parcurs, vom putea să ţinem această licitaţie.

Să ştiţi că pornind de la ceea ce vă spuneam la început, de la strategie, am vrut şi au lucrat, dincolo de parte privată şi parte guvernamentală, care nu au fost doar ANCOM şi Ministerul Comunicaţiilor, ci şi multe ministere pentru că o dată cu implementarea acestor tehnologii, 5G, nu doar comunicaţiile sunt care interacţionează cu aceste tehnologii, sunt multe alte sectoare, că vorbim de sectorul de servicii, finanţe, agricultură, transporturi, toate aceste lucruri, combinate 5G cu internet of things, vor duce la o nouă revoluţie industrială. Implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piaţă, vor duce la crearea în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vorbim de industrii inteligente, vor creşte ca cifră de afaceri, acum sunt în jur de 3,7 miliarde în România şi se vor duce până la 9. Sunt investiţii care vor fi făcute pentru implementarea 5G pe studii private , undeva până în 2023-2024, în jur de 9 miliarde, dintre care 1,5-1,6 în domeniul comunicaţiilor. Diferenţa în toate celelalte industrii de care aminteam mai devreme pentru că toate aceste lucruri conectate dincolo de tehnologii, de internetul lucrurilor, vor duce la o nouă revoluţie industrială.

Red: O mare parte a statelor par într-adevăr preocupate de latura tehnică sau de binefacerile pe care tehnologia 5G le va aduce. Unele au alunecat în zona aceea conspiraţionistă, cum ar fi echipamentele Huawei. Noi cred că suntem un caz puţin ciudat pentru că la noi tehnologia 5G pare să fi mers într-o zonă, mai degrabă, de interes financiar. Companiile au fost sau par să fi fost destul de nemulţumite de coroborarea dintre prevederile din ordonanţă 19.

S.G.: În acest momente, există două tipuri de taxe pe care ANCOM-ul le poate percepe şi nu vorbesc de ceea ce înseamna licitaţia pentru frecvenţele 5G, care intră direct în bugetul de stat. ANCOM-ul percepe taxa de utilizare de spectru, pentru fiecare utilizator în parte şi de monitorizare. Până acum, pe taxa de monitorizare, nu am luat nimic. De ce? Pentru că tot ceea ce venea ca venituri pentru ANCOM erau arhisuficiente pentru a ne desfăşura activitatea.

Red: Există şi un excedent de un miliard, nu?

S.G.: Există, în continuare, acest excedent. Guvernul a considerat necesar să pună această taxă de 3% pe cifra de afaceri, este dreptul fiecărui Guvern în orice ţară să pună taxe şi impozite, aşa cum consideră necesar. Până acum, era la atidundinea ANCOM-ului dacă percepe o taxă de monitorizare. Prin 114, s-a stabilit obligativitatea, nu doar o opţiune. Sigur că acest lucru nu înseamnă doar un cadru fiscal mai strâns pentru operatori, dar totodată şi piaţa din România este una competitivă, care a arătat acest lucru, iar efectul este unul pe care îl vedem cu toţii. Foarte multă lume a văzut calitatea serviciilor din România. Dacă ne comparăm cu orice ţară din Europa, cred că nu există dubii că în România, calitatea serviciilor legată de viteză de internet, de acces la date, chiar şi de voce şi de gradul de penetrare, este mult mai bună. De altfel, este recunoscut acest lucru la nivel european.

Red: Credeţi că ne vom păstra aceste avantaje competitive? O să fim mereu în top 10 la nivel mondial în materie de viteză?

S.G.: La sfârşitul anului trecut, alături de Estonia, am fost pe locul I la nivel european, raport calitate – preţ şi pe primele 10 locuri la nivel mondial. De aceea vă spuneam că am avut foarte multe întâlniri cu operatorii, nu doar eu, ci şi cei de la Ministerul Comunicaţiilor, cât şi cei din Parlament, pentru a seta, în continuare, acest cadru, cât se poate de bine. Parte din aceste sume se doresc în a fi întoarse în industrie, ceea ce este un lucru bun, astfel încât să ajuţi industria care a produs aceste sume. Este un lucru bun şi cred că va fi benefic pentru industrie şi va ajuta la menţinerea locului fruntaş de către ţara noastră.

Red: În calitate de premier, aţi fi promovat un act aşa cum a fost 114, în condiţiile din decembrie 2018 ?

S.G.: Nu le ştiu. Dacă ne gândim când a fost dat 114, chiar înainte de a fi trimis proiectul de buget către Parlament. Nu vreau să speculez. Nu ştiu calculele pe care şi le-au făcut cei de la finanţe şi cei de la Guvern, astfel încât unele lucruri au scăzut, iar altele au crescut. Aş specula dacă aş spune dacă aş fi dat sau nu. Nu am toate datele în acest moment.

Red: Din punctul de vedere al consumatorului obişnuit, ce înseamnă 5G?

S.G.: Vreau să vă dau câteva exemple din trecut care acum poate par normale, dar în momentul în care au intrat acele tehnologii, nimeni nu se gândea la dezvoltări ulterioare. Dacă există cineva care va spune că eu ştiu ca in 2025 piaţa va fi de forma asta, legată de servicii 5G, 6G, ce se va mai lansa, minte. Nu are cum să ştie. De ce? Când au apărut tehnologiile 3G şi 4G, cele legate de transferul de date, nimeni nu s-a gândit la o componentă extrem de importantă va fi dezvoltarea terminalelor smart sau nu s-au gândit că atât de mare ar fi ponderea pe acest segment. Am văzut demonstraţii de 5G. Cea care mi s-a părut cea mai interesantă a fost în urmă cu un an, la Barcelona, unde este târgul GSM, unde sunt cele mai noi tehnologii prezentate şi unde, în acea perioadă, era olimpiada de iarnă din Coreea de Sud. Asia de est, sud-est, Coreea de su, Japonia, China sunt cei mai avansaţi în implementarea tehnologiilor 5G. Tot acel perimetru de la olimpiadă era cu tehnologie 5G. Realitatea nu era neapărat virtuală, era mai mult decât atât. Aşa numita realitate argumentată. Erai în acel moment acolo şi puteai vedea fizic ce se întâmpla acolo.

Red.: Putem vorbi de un acces al maselor în lumea virtuală ?

S.G.: Accesul maselor în lumea virtuală, dar reală. Totodată, 5 G împreună cu internet of things vor avea un impact major în agricultură, în transporturi inteligente şi în tot ceea ce înseamnă aparatură medicală.

Red: Credeţi în viitorul acesta al mobilităţii fără şofer?

S.G.: Imi este teamă. În momentul acesta, pe cât de mult se dezvoltă industria, tot atât de multă nevoie este de cybersecurity. Dacă nu se dezvoltă în acelaşi timp, lucrurile pot scăpa de sub control. Dincolo de parte de cybersecurity este nevoie şi de po schimbare majoră de legi, regulamente, standardizări şi aşa mai departe. Lucrurile acestea vor veni. Este o muncă la fel de importantă precum implementarea tehnologiilor 5G, dacă nu chiar mai importantă. Iar 5G este mai multe pe business. În momentul acesta, un terminal smart oferă accesul la voce şi date cât doreşte. Dacă este viteza potrivită şi este un operator care să asigure acest lucru. 5G este mai mult orientat business, ceea ce va însemna dezvoltarea acestor tehnologii.

Red: Unul din efectele Ordonanţei 114 şi al Ordonanţei 19 a fost o anume mişcare a tarifelor la companiile din comunicaţii. Ca autoritate, puteţi interveni în zona aceasta?

S.G.: La noi situaţia este diferită faţă de cei de la ANRE. E diferită legislaţia, nu există preţ reglementat în domeniul comunicaţiilor. Sigur că există pârghii legate de anumite anchete pe care să le putem face dacă există semnale de acest tip. Ordonanţele 114 şi 19, discutând cu operatorii şi participând la dezbateri, inclusiv în Parlamentul României, organizat de Comisia de Industrii, în care operatorii au spus că nu 114 a dus la mărirea tarifelor. Unii dintre ei au şi fundamentat faptul că în ultimii 10 ani nu au mărit tarifele, faptul că în ultimii 10 ani s-a scumpit energia, forţa de muncă. Noi ne vom putea sesiza dacă cei de la Consiliul Consiliul vor veni şi ne vor spune că a existat o înţelegere cartelară. În rest, nu avem atribuţii să intervenim. Este o piaţă.

Red: Avem toată dezvoltarea pe care companiile trebuie să o facă. Se vorbeşte de un necesar de investiţii de 2,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere a numărului de echipamente. Nu există totuşi pericolul ca firmele să prefere să meargă doar în oraşele mari şi să să mimeze pe echipamentele existente?

S.G.: În momentul în care nu implementează acele tehnologii, în mod sigur vor pierde bani dacă fac aceste investiţii în echipamente şi în reţele, iar acest lucru va duce la rezultate economice nu foarte bune pentru ei. Suntem o piaţă competitivă. Suntem singura ţară din Europa unde toate cele trei multinaţionale mari din domeniul comunicaţiilor sunt prezente precum Vodafone, Orange şi Telekom. Nu este ţară în Europa unde toate trei să fie prezente, plus încă un operator naţional RCS & RDS.

Red: Aţi primit şi alte semnale că ar mai fi interesate şi alte companii?

S.G.: Este o licitaţie deschisă. Noi scoatem bucăţi din spectru, care pot fi achiziţionate de către oricine. Sigur că este mai greu pentru cineva care vine ca greenfield să investească, însă nimeni nu poate opri acest lucru. Nu ar fi conform regulilor şi nu ar fi legal.

Red: Au fost cel puţin două cazuri de primari, care s-au urcat cu patentul pe stâlp şi care au început să taie cabluri. Atunci când s-a pus problema aderării României la UE, a fost una din temele de discuţie, iar toate cablurile trebuiau îngropate într-un anume termen. Care este situaţia şi ce putem face în zona aceasta?

S.G.: Ceea ce ne interesează este ca utilizatorul să nu fie afectat. Când am fost viceprimar în Timişoara, între 2008 şi 2012, am dat o Hotărâre de Consiliu local, în 2009 şi 2010, ca pe un anumit calendar, începând cu zona centrală spre periferie, reţelele să fie îngropate. Acest lucru depinde de la caz la caz deoarece unele oraşe şi-au dezvoltat aceste reţele subterane de date, iar altele nu. De aceea diferă abordarea. Noi ne-am oferit în a fi mediatori între autorităţile locale şi operatori pentru ca un calendar cât se poate de realist, convenit între operatori şi autorităţile locale, să poată fi implementat.

Red: În ceea ce priveşte Net City şi reţeaua bucureşteană, sunt zone mari din Capitală pe care nu le acoperă, cum ar fi zonele cu case sau cartiere care nu au un renume foarte bun. Dacă vorbim de o reţea metropolitană, nu ar fi corect ca toată lumea să beneficieze de serviciile lor?

S.G.: Toată lumea poate să explice de ce reţeaua este mai mult existentă în zone aglomerate, pentru că sunt mult mai multi utilizatori. Cred că în contractul de concesiune dintre Primăria Municipiului Bucureşti şi această companie a existat un plan de dezvoltare. Urmează ca Primăria să urmărească modul în care se dezvoltă această reţea.

Red: Există în Europa o preocupare legată de modul de tarifare şi de roaming, tarifele de date care se practică. Cât şi ce mai avem de făcut în această zonă? Care sunt intenţiile autorităţilor?

S.G.: Sigur că avem acel regulament Roam like at home şi având în vedere specificul ţării noastre, este mai aplicat la noi decât în alte părţi. Mulţi români lucrează în străinătate, preferă să folosească abonamente din România deoarece tarifele sunt mai mici decât la operatori din Europa de vest, doar că Roam like home, spiritul acestei politici este legat de a utiliza o anumită perioadă dintr-un an, când faci un city break sau chiar cu treabă în străinătate şi să foloseşti acel tarif. Nu să stai efectiv în Spania, de exemplu şi să foloseşti reţele din România. Va fi implementat Codul Comunicaţiilor şi la noi, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dacă Europa nu se mişcă mai repede în a recupera din decalajul faţă de Asia de sud-est sau America, dacă vorbim în general de industria IT&C, pierdem această bătălie. Acest domeniu poate este cel mai dinamic, iar poate că viteza ar trebui să fie mai mare decât cea obişnuită de la Bruxelle, altfel nu doar că nu vom reduce decalajul, din contră, acesta se va mări. Nu este ceea ce noi europenii ne dorim.

Red: Există vreo şansă ca până la urmă anumite zone de servicii şi din spaţiu digital, de exemplu acţiunea de a informa în mod corect, să fie incluse în categoria de servicii publice? Când va fi reglementat?

S.G.: Sunt lucruri care ţin de lucruri europene, de aceea spuneam că îmi doresc ca viitoarea Comisie Europeană să fie mai aplicată şi să seteze cadrul, fiindcă dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu doar că vom pierde această competiţie, ci vom fi transformaţi în simplii utilizatori de către alţii. Este absolut obligatoriu să se întâmple acest lucru. Codul Comunicaţiilor este un pas important, iar statele vor trebui să aprobe fiecare în parte, în următorii ani, acest cod şi sper ca noi să facem mai repede decât termenele limită, care sunt impuse.

Red: În zona atribuţiilor ANCOM, intră şi modul de folosire al datelor aşa cum îl practică companiile de internet, în acest moment, cum ar fi datele românilor folosite de Facebook şi Google?

S.G.: Nu excedăm în cadrul european, iar cadrul european trebuie să fie mai dinamic, să se adapteze mai rapid. În momentul în care facem reglementări care exced cadrul de reglementarea european, lumea este foarte activă în a-ţi atrage atenţia. Aceste trei instituţii, de exemplu ANRE, ASF şi ANCOM, a fost reglate în a fi dincolo de dezbateri politice şi de excese. Cadrul european şi reglementările europene sunt cele care trebuie să facă un anumit pas înainte, iar fiecare Guvern va trebui să transpună aceste reglementări europene. Cred ca aceste reglementări se vor seta cu o viteza mai mare

Red: În Europa, există conceptul de piaţă unică digitală. Ce e înseamnă această piaţă unică digitală?

S.G.: Este un concept generos, aduce plus valoare, multe sute de mii, dacă nu chiar milioane de locuri de muncă, aduce un grad de alfabetizare mai ridicat pentru fiecare european, o reducere a costurilor, o piaţa unică. Cu cât cobori din nordul spre sudul Europei, gradul de alfabetizare scade şi gradul de utilizare. În urmă cu un an, potrivit statisticilor europene, cei care foloseau internetul pentru plăţi online, era de 90% în ţările nordice, iar lucrurile scad cand merg spre sud şi spre est. Este o direcţie importantă de acţiune pentru România, această dorinţă de a folosi internetul şi să poţi creşte alfabetizarea digitală. La noi, chiar dacă avem o resursă umană foarte bună, procesele nu sunt cele mai bune, apropo de câtă lume foloseşte internetul şi serviciile pe care internetul ni le oferă, suntem printre codaşi.

Red: Pe plan internaţional, există o dispută legată de folosirea echipamentelor Huawei. Statele Unite au acuzat compania că face spionaj pentru guvernul chinez şi le-a recomandat aliaţilor săi să nu folosească în dezvoltarea reţelei 5G echipamentele Huawei. Autorităţile române au luat o decizie în S.G.: Până acum, nu am avut discuţii guvernamentale. Şi în acest moment, operatorii din România folosesc echipamente Huawei. Nu există cadrul legal prin care să opreşti unul dintre operatori să cumpere echipamente de la Huawei, doar dacă vii cu reglementări care nu ţin de ANCOM, ci de un anumit cadru dat de Guvernul României.

Red: Câţi oameni sunt în agenţie?

S.G.: În jur de 700 de oameni.

Red: Domnul Teodorovici a trimis o scrisoare pentru anumite dimensionări ale aparatului de sat. Faceţi parte dintre cei care nu au probleme nu?

S.G.: Ne auto finanţăm. Suntem singura autoritate de reglementare care merge cu bugetul în Parlament. Şi ANR şi ANRE se autofinanţează, dar nu au nevoie să fie aprobat bugetul în Parlament. Noi mergem cu bugetul separat de cel de stat. ANCOM-ul a avut aprobat bugetul de la sfârşitul anului trecut, am intrat în 2019 cu bugetul aprobat.

Red.: Securitatea cibernetică este o temă de discuţie care este tratată foarte uşor.

S.G.: În momentul acesta, cu aceeaşi viteză cu care se dezvoltă tehnologiile, cu aceeaşi viteză, dacă nu mai mare, trebuie să se dezvolte cealaltă componentă, cea legată de securitate cibernetică. Dacă lucrurile sunt debalansate în favoarea dezvoltării mai rapide a tehnologiilor şi securitatea cibernetică rămâne în urmă, acest taler al balanţei să se prăbuşească cu totul, de aceea lucrurile trebuie să meargă într-un echilibru perfect, iar fiecare dezvoltare de nouă tehnologie, implică în aceeaşi măsură componenta de securitate cibernetică.

Red: La noi companiile sunt preocupate de securitatea cibernetică?

S.G.: Se observă o mărire a numărului de incidente de securitate cibernetică. În 2018, numărul de indice de securitate cibernetică a fost de peste 60%, faţă de 2017. Totodată şi implicarea companiilor şi a celor care trebuie să fie atenţi este sporită. Toată lumea este conştientă de această componentă, care nu ţine doar de securitate cibernetică, ci de incidente de toate tipurile. Există regulamente de acest tip, reglementări şi suntem extrem de atenţi. Vreau să dezvoltăm la ANCOM o componentă de cert, securitate în domeniul comunicaţiilor, pentru a avea această componentă şi în România.

Red: În ultima vreme, aţi mai descoperit probleme, aţi mai sancţionat pe cineva?

S.G.: Este în lucru. În urmă cu trei săptămâni a fost un incident la unul din operatori, iar noi ne documentăm. În momentul în care terminăm analiza, vom ieşi cum ea public.

5 (100%) 4 votes
Mai multe Tehnologie
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Klaus Iohannis a încheiat un protocol de colaborare cu PSD în anul 2002

Protocol colaborare PSD si Forumul Democrat al Germanilor din România, semnat de Adrian Nă…