Acasă Extern Schroeder: Dacă vrem să supravieţuim, trebuie să fim aliaţi cu Rusia

Schroeder: Dacă vrem să supravieţuim, trebuie să fim aliaţi cu Rusia

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, într-un interviu acordat recent revistei Spiegel, a declarat că Europa, pentru a supraviețui politic între superputeri precum SUA şi China, are nevoie de potenţialul Rusiei. Avem nevoie de piaţa acestei ţări şi, mai presus de toate, de resursele ei, a spus Schroeder.

Direcţia în care se duce Germania, ale cărei interese domină regiunea, este creşterea dependenţei energetice de Rusia. Iar prin două proiecte de gazoduct care avansează rapid, Moscova prinde Europa de Est ca într-un cleşte, la nord şi la sud.

Schroeder a explicat că preşedintele rus Vladimir Putin (prietenul său) încearcă să construiască acel gen de relaţii cu Occidentul bazate pe egalitate şi respect, însă a fost respins în repetate rânduri când a încercat să stabilească o legătură cu Europa.

„Este o şansă mare pentru noi. Ar trebui să încercăm să reconectăm Rusia cu UE şi cu Occidentul“, a spus Schroeder. Fostul cancelar ocupă poziţii importante la companiile ruse Gazprom şi Rosneft, cei mai importanţi jucători din industria energiei din Rusia, şi în compania holding Nord Stream 2, prin care Gazprom construieşte un controversat gazoduct care va aduce gaze din Rusia în Germania, ocolind Ucraina şi Polonia.

La summitul Forumului Economic Mondial de luna trecută de la Davos, actualul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, a oferit câteva indicii importante despre direcţia în care merge ţara sa, care are cea mai mare economie din Europa. Ea a spus că ţările industrializate din vest poartă o mare parte din responsabilitate în ceea ce priveşte energia verde deoarece emit cantităţi mari de CO2, scrie Yahoo Finance. Merkel a făcut clar să se înțeleagă că Germania „va continua să primească gaze ruseşti, dar îşi va diversifica furnizorii şi se va orienta spre gaze naturale lichefiate, care vin mai ales din SUA“.

Cuvintele Angelei Merkel au transmis un clar preşedintelui american Donald Trump, care a criticat dur Germania pentru că îşi importă o mare parte din gazele naturale consumate din Rusia.

Președintele Trump se opune cu îndârjire gazoductului rus Nord Stream 2, „cel de neoprit“, după cum îl descrie presa rusă de propagandă.

Între timp, o comisie de consiliere numită de cancelarul Merkel a stabilit că Germania ar trebui să închidă gradual până în 2038 termocentralele care ard cărbune pentru a reduce poluarea. Este foarte probabil ca guvernul să urmeze recomandările consilierilor.

Anul trecut, circa 35% din electricitatea produsă în Germania a provenit din arderea cărbunelui, combustibil fosil foarte poluant. Schimbarea ar veni când Germania este deja în plin proces de închidere a centralelor nucleare.

Cărbunele a fost combustibilul de rezervă pentru acoperirea golurilor lăsate prin renunţarea la energia nucleară. De acum, se pare, cărbunele va fi înlocuit parţial cu gaze naturale din Rusia, apreciază EUobserver. În aceste condiţii, Nord Stream 2, din care s-a construit deja o treime,  va juca un rol important în noua strategie a Berlinului.

La proiectul Nord Stream2 participă şi companii occidentale, din Germania şi Franţa. Polonia şi Ucraina fac parte din statele europene care s-au alăturat opoziției SUA.

Franţa, a doua putere politică din UE, nu are niciun interes ca gazoductul să nu fie pus în funcţiune. După ce conducta va fi finalizată, Rusia va putea furniza mult mai multe gaze direct Germaniei şi de acolo în alte state din vest.

Ministrul polonez de Externe, Jacek Czaputowicz, a declarat că noul  gazoduct va „omorî Ucraina“, potrivit Deutsche Welle. Varşovia a avertizat că atunci când nu va mai fi nevoie ca gazele ruseşti să fie exportate prin Ucraina, această ţară va pierde garanţia protecţiei faţă de noi agresiuni ruseşti.

Kay-Olaf Lang, de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate, spune că Polonia vede Nord Stream 2 şi ca pe un simbol al „lipsei de loialitate a Germaniei faţă de vecinul estic şi al unei relaţii speciale cu Rusia“.

Ambasadorul american la Berlin Richard Grenell a avertizat că Washingtonul va impune sancţiuni dacă Germania insistă cu Nord Stream 2.

„Acum este timpul pentru negocieri. După ce conducta va fi finalizată, Europa îşi va pierde spaţiul de manevră cu Rusia“, a spus pentru DW un reprezentant al guvernului american.

SUA n-au făcut niciun secret din dorinţa de a vinde gaze naturale lichefiate Europei, inclusiv Germaniei. Ministrul german al afacerilor economice şi energiei Peter Altmaier nu a exclus posibilitatea ca Germania să importe energie din SUA, însă numai dacă un astfel de pas se justifică prin preţ. Rusia se laudă când are ocazia că preţul este avantajul gazelor pe care le vinde Europei.

Însă în această iarnă Europa a devenit cel mai mare cumpărător de GNL americane. Principalul motiv este profitul, şi nu politica, în condiţiile în care preţurile din Asia au scăzut din cauza cererii mai slabe, iar cele din Europa s-au menţinut, a relatat Reuters.

Începând cu luna octombrie până în ianuarie în Europa au ajuns 3,23 milioane tone de GNL americane, faţă de 0,7 milioane tone în urmă cu un an.

Pentru a face comparaţie între forţa de export a SUA şi cea a Rusiei, Gazprom pompează 190 de miliarde de metri cubi de gaze spre Europa, de patru ori mai mult decât capacitatea actuală a tuturor terminalelor de export ale SUA.

Polonia şi Lituania, care cred că reducerea dependenţei de energia rusească este o chestiune de siguranţă naţională, au semnat contracte de import de GNL cu companii americaneCroaţia îşi constuieşte şi ea un terminal de GNL, cu fonduri locale şi europene.

Moscova insistă că proiectul croat nu este viabil economic deoarece preţurile gazelor ruseşti sunt competitive, iar Rusia va putea exporta mai multe gaze în Europa de Est prin noul gazoduct TurkStream. Rusia a spus şi despre terminalul din Lituania că nu este viabil. TurkStream va lega Rusia de Turcia şi Turcia de Austria prin Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

 Bulgaria a anunțat recent că va construi o conductă care va transporta în principal gaze ruseşti din Turcia până la graniţa cu Serbia. Sofia n-a renunţat niciodată la speranţa că va participa activ la expansiunea exporturilor de gaze ruse după Ñmoartea“ South Stream, proiectul de la care a pornit TurkStream. La fel ca South Stream, TurkStream are ca scop o reţea de gazoducte care să ocolească Ucraina, notează Reuters.

Ungaria a anunţat luna aceasta, prin ambasadorul său la Moscova, că este interesată să se alăture TurkStream pentru ”diversificarea rutelor pentru gaze“. Ungaria este însă interesată şi de GNL care ar veni prin terminalul din Croaţia, dar numai dacă preţurile îi vor conveni. Deocamdată, preţurile cerute de croaţi nu sunt suficient de mici.

Ungaria, pentru că nu este sigură când va avea acces la gazele româneşti extrase din Marea Neagră, caută o posibilitate de a importa GNL din Italia prin Slovenia. În acest sens, Ungaria şi Slovenia ar putea aplica împreună pentru finanţarea cu fonduri europene a conectării reţelelor lor de gaze, a declarat pentru agenţia MTI ministrul maghiar pentru afaceri externe şi comerţ Peter Szijjarto.

Nord Stream şi TurkStream, proiecte strategice pentru Rusia

Economia rusă subzistă în mare parte datorită exporturilor de gaze naturale. Kremlinul este interesat să păstreze profiturile, nu să le împartă cu alte state. De asemenea, nu vrea ca Ucraina, Polonia sau alţii să ajungă în poziţia în care să poată întrerupe livrările.

După ce proiectele vor fi finalizate, Rusia va fi într-o poziţie de superioritate, care-i va permite nu doar să ignore interesele Ucrainei, ci şi pe cele ale altor state est-europene, concluzionează DW.

Sursa: ZF

5 (100%) 2 votes
Mai multe Extern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

The Limits of European Influence in Palestine and Israel

The EU’s twin policy of peacemaking and state building in the Middle East is unachievable.…