Acasă Analiză Schimbările climatice și geo-ingineria

Schimbările climatice și geo-ingineria

Până în 2030 concurența globală pentru accesul la resursele naturale va continua să se intensifice și vor apare riscurile de instabilitate și tensiunile geopolitice.

Acest lucru se datorează exploatării pe scară largă resurselor naturale de către un număr mic de țări producătoare. Din 19 resurse importante (lemn, pește și carne, metale, combustibili fosili și îngrășăminte, ș.a.) primii producători reprezintă, în medie, 56% din producția globală.

La nivel mondial sunt opt jucători dominanți: China, Statele Unite, Australia, Uniunea Europeană, Brazilia, Rusia, India și Indonezia. Cererea crescândă de materii prime ar trebui să dubleze capacitatea minieră mondială până în 2030.

Deficitele de alimente și apă

În 2030, gestionarea deficitului va fi principala provocare în privința resurselor alimentare și de alimentare cu apă. Cererea de alimente este de așteptat să se dubleze până în 2030, ca urmare a creșterii nivelului de trai și a creșterii rapide a segmentului clasei de mijloc.

Disponibilitatea produselor agricole va reprezenta o provocare majoră pentru agricultură. Fără politici corective drastice, în următorii 20 de ani, se anticipează schimbări ireversibile în ecosistemele globale care afectează clima, biosfera, continentele și oceanele.

Banca Mondială estimează că, până în 2025, schimbările climatice vor fi responsabile de neajunsuri în recoltele de hrană și deficit de apă care vor afecta 1,4 miliarde de oameni. Deficiențele ar putea amenința serios Europa de Sud-Est, America de Sud, Africa și Asia.

Deficitele de apă vor avea un impact major asupra agriculturii: în unele țări, cum este China, 90% din consumul de apă este pentru productia de alimente. În 2030, între 1,9 și 2,6 miliarde de persoane sunt susceptibile de a suferi din cauza lipsei de apă. În Europa, dificultățile din Sud – Estul continentului ar putea să se înrăutățească.

În următoarele două decenii va fi o legătură mai strânsă între problemele generate de schimbările climatice și de deficitul de resurse alimentare. Studiile recente evidențiază amenințarea crescândă generată de creșterea nivelului mării ca urmare a topirii accelerate a ghețarlor. Aceștia conțin suficientă apă pentru a ridica nivelul mărilor cu peste 1,2 metri. Zonele de coastă, unde trăiesc peste 60% din populația lumii trăiește, vor fi cele mai afestate.

Până în 2030, impactul schimbărilor climatice asupra economiei Europei va fi totuși limitată. Cu toate acestea, concentrația de CO2, de 450 de părți pe milion, considerat limita absolută, ar putea fi depășit la scurt timp după 2030, astfel impactul social global va fi resimțit cu mult mai puternic datorită dezastrelor climatice, cum sunt inundațiile și seceta. Deficitul alimentar va declanșa migrații și conflicte semnificative.

Dimensiunea efectelor schimbării climatice asupra productivității agricole, a migrației, a bolilor infecțioase și vulnerabilitate la condiții extreme sunt încă mult dezbătute la nivel științific și politic.

Cu toate acestea, astfel de efecte apar, deja, peste tot în lume. Raportul privind schimbările, publicat în 2014, arată clar aceste lucruri.

Geo-ingineria

Magnitudinea încălzirii climatice crește probabilitatea unor impacturi severe, persistente și ireversibile. Riscurile sunt considerate ridicate în cazul unei temperaturi medii de creștere de peste 4° C. Chiar și o creștere de aproximativ 2° C afectează productivitatea oceanelor și periclitează securitatea alimentară.

Consecințele creșterii treptate a CO2 va afecta aciditatea ocenelor care își vor pierde biodiversitate. Până în 2030 vor începe operațiunile locale de geo-inginerie cum ar fi încercarea de a însămânța norii cu ajutorul compușilor de sulf.

Cererea de energie electrică și creșterea cererii de alimente a crescut cererea de apă, iar operațiunile de geo-inginerie atenuează impactul schimbărilor climatice. Se crede că autoritățile chineze au dezvoltat foarte mult operațiunile localizate ale geo-inginerie. În timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008, au apelat la astfel de operațiuni pentru a controla la nivel local precipitațiile și vizibilitatea atmosferică.

Tendințe:

■ exploatarea pe scară largă a resurselor naturale va rămâne concentrată și controlată de un număr mic de state;
■ alimentația și alimentarea cu apă vor fi legate de gestionare deficitulului de resurse – o problemă agravată de schimbările climatice;
■ până în 2030, consumul de energie va crește cu 93% în statele non-OCDE.

Incertitudini:

■ gradul de creștere a nivelului mării și consecințele naturale precum dezastrele sunt incerte, în timp ce peste 60% din populația lumii locuiește în zonele de coastă;
■ migrațiile vor fi pe scară largă, declanșate de inundații și secete, iar deficitul de alimente poate afecta Europa;
■ ghețarii arctici se topesc rapid și se deschid noi oportunități pentru resurse naturale și de transport, dar cu consecințe incalculabile pentru echilibrul biologic;

Lucruri imprevizibile:
■ ar putea exista progrese în tehnologia de fuziune nucleară care ar contribui la schimbarea peisajului energetic.

5 (100%) 11 votes
Mai multe Analiză
Comentariile sunt închise.

Recomandări

 Merkel a primit o lovitură

Discuțiile privind formarea unui guvern de coaliție în Germania s-au prăbușit, lăsând-o pe…