Acasă Extern România, exemplu european de bune practici în cercetarea culturală

România, exemplu european de bune practici în cercetarea culturală

Marți, 19 februarie, la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a avut loc seminarul cu tema „Cum măsurăm CULTURA?”, organizat de eurodeputatul Mircea Diaconu, cu participarea unor reprezentanți ai Biroului Regional UNESCO din Veneția, ai Eurostat Bruxelles, ai Comisiei Europene și ai grupurilor politice din forul legislativ european.

La dezbatere au fost invitați managerul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală din România, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, respectiv directorul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici.

Seminarul s-a axat pe indicatorii culturali și potențialul lor de a îmbunătăți nu numai politicile în domeniu ci și dezvoltarea economică, coeziunea socială și implicarea civică a unei comunități. Care este contribuția sectorului cultural la cel economic, unde se află sistemul educațional pe agenda de priorități a autorităților publice, care este participarea socială și care sunt condițiile de acces la tot ceea ce înseamnă cultură? Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile prin care măsurăm cultura.

“Indicatorii culturali pot să facă lumină într-o cameră plină de umbre, de subiectivisme extreme, pe care o cunosc și eu foarte bine, cea a culturii și a managementului cultural”, a declarat Mircea Diaconu.

Studiul de caz l-a constituit Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a personalului care își desfășoară activitatea în această sferă.

“M-a impresionat meticulozitatea, rigoarea muncii lor, iar prezentarea desfășurată a domeniului cultural patrimonial în România a impresionat pe toată lumea, pe invitații străini, fiind foarte clar pentru toți că România poate deveni o adevărată putere culturală. Dacă majoritatea conferințelor și atelierelor de lucru pe care le-am organizat la Bruxelles au avut drept scop importarea în România a bunelor practici din domeniul cultural european, de data aceasta am avut bucuria de a găzdui un seminar în care România furnizează bune practici”, a adăugat Mircea Diaconu.

Managerul institutului, dr. Carmen Croitoru, a arătat că această instituție s-a înființat în anul 2010 pentru a sprijini fundamentarea deciziilor în materie de politici culturale. Pe lângă cele peste 70 de studii publicate până acum pe tematici cum sunt atitudinea tinerilor față de obiectivele de patrimoniu cultural, așezămintele culturale din România și vitalitatea culturală a orașelor, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, împreună cu Ministerul Culturii și Identității Naționale au demarat, în 2018, proiectul UNESCO CDIS – Indicatori Culturali pentru Dezvoltare.

CDIS va asigura măsurarea, pentru prima dată în România, a contribuției culturii la procesele de dezvoltare durabilă, din perspectiva a șapte sectoare de activitate, respectiv dimensiuni de dezvoltare durabilă: economie, educație, guvernantă, participare socială, egalitate de gen, comunicare publică și patrimoniu. România este al doilea stat membru al Uniunii Europene, după Croația, în care se desfășoară acest amplu proiect de cercetare elaborat de UNESCO.

“În România ducem lipsă de strategii pentru dezvoltare bazate pe studii, pe statistici relevante fiecărui domeniu. Nu poți nici să repari, nici să dezvolți ceva ce nu cunoști și nu înțelegi. Mă bucur să văd că, cel puțin în domeniul cultural, avem la dispoziție, prin intermediul acestui institut, instrumentele necesare pentru a elabora politici culturale de succes”, a spus Mircea Diaconu.

5 (100%) 5 votes
Mai multe Extern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Tăriceanu: Nimeni, niciodată nu poate activa articolul 7 împotriva României/Cioloş este fiul sistemului securist

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, într-un interviu pentru Mediafax că declaraţiile criti…