Acasă Intern Prof. Irinel Popescu: ”Omenirea a intrat într-o nouă eră” prin episodului pandemic pe care îl parcurgem – interviu

Prof. Irinel Popescu: ”Omenirea a intrat într-o nouă eră” prin episodului pandemic pe care îl parcurgem – interviu

Domnule profesor Irinel Popescu, sunteți una dintre cele mai proeminente personalități medicale din istoria României, ați salvat mii de vieți pentru care erau puține speranțe de a mai trăi, curriculum vitae al domniei voastre ocupă paginile unei cărți.

Cum resimțiți această perioadă plină de restricții, datorită pandemiei?

Ca orice perioada de restricții, ne scoate din ritmul obișnuit și ne ridică, brusc, multe obstacole în față.

Dacă m-aș referi doar la restricții, îmi aduce aminte de anii `80 când, iarna, se întrerupea circulația automobilelor personale; și de comentariul regretatului profesor Șerban Georgescu, șeful clinicii de imagistică de la Institutul Clinic Fundeni: „La început m-a amuzat, pe urmă m-a enervat și acum, la sfârșit, mi s-a acrit…”

În urma restricțiilor s-au anulat toate manifestările științifice, atât în țară cât și în străinătate; ori, acestea făceau parte din viața noastră și le-am simțit lipsa atât în plan afectiv cât și, desigur, profesional.

Unele au fost reprogramate online, ceea ce nu ne-a mai permis contactul direct cu colegii, dar ne-a păstrat activi în circuitele științifice și cu nivelul cunoștintelor „la zi”.

Învățământul a trecut, de asemenea, la modul „online”, ceea ce, în medicină se poate pâna la un punct; pentru că în medicină trebuie să examinezi bolnavul ca să poți formula un diagnostic și un plan de tratament. În mod tradițional, școala românească de medicină a fost considerată ca una de bună calitate în primul rând pentru că permitea accesul studentului la bolnav.

În ce privește cursurile, aș remarca, însa, faptul că datorită comunicării online studenții au putut să țină pasul cu materia și să nu piardă anul universitar. Am constatat, cu această ocazie, că prezența online a fost chiar mai bună decât cea din sala de curs.

Într-un alt plan de discuție, invitații din fiecare săptămâna de la emisiunea „Academia de Sănătate”, pe care o fac pentru agenția de știri DC News, au acceptat cu bucurie discuția online.

Impresia mea este ca online-ul a intrat în viața noastră ca să rămână; poate nu la aceeași dimensiune ca în timpul pandemiei, dar nu siguranță într-un procent important.

Sigur, efectele pandemiei nu s-au redus doar la restricții; a fost și teama de a nu contacta o boala extrem de gravă, de a te proteja pe tine însuți, de a-ți proteja familia, dar și pe toți cei cu care intri în contact (în cazul medicilor asta însemnând în primul rând bolnavii aflați în grijă).

Ca medic trebuia să-ți faci datoria: cazurile au fost, desigur mai puține, dar, în mod evident, cu mult mai grave. În Institutul Clinic Fundeni numărul operațiilor s-a redus, dar programul de transplant hepatic a continuat, practic, normal. Chirurgia dificilă, în primul rând cea hepato-bilio-pancreatică,  de asemenea.

Sunteți membru corespondent al Academiei Române, având o activitate prodigioasă în domeniul cercetării medicale. Aș vrea să vă rog, să ne vorbiți despre proiectele de cercetare la care lucrați.

Sunt implicat, ca și pâna acum, în activitatea de cercetare clinică, aceasta îmbrăcând, de cele mai multe ori, forma studiilor multicentrice. Pentru noi este o onoare să colaborăm cu marile clinici din Europa de Vest si din Statele Unite, pe baza cazurilor operate și a rezultatelor obținute. Asta înseamna, în primul rând prezența chirurgiei românești în marile reviste din domeniu.

În cercetarea fundamentală, majoritatea studiilor se efectuează la Centrul de Excelență în Medicina Translațională (CEMT), o unitate de cercetare înființată în anul 2016, construită și dotată printr-un proiect cu fonduri europene.

Studiile sunt în general de oncogenomică întrucât, de ani de zile colectivul nostru studiază modificările genomice în cancerele digestive, domeniu în care avem și câteva contribuții la nivel internațional. În special în cancerul de pancreas și în colangiocarcinom (o tumoare malignă a ficatului), aceste contribuții sunt frecvent menționate în literatura de specialitate.

În același timp, desfășurăm un alt proiect important, condus de Prof. Sarah Ferber, de la Universitatea din Tel Aviv, care își propune să obțină transformarea celulor ficatului în celule producatoare de insulina, ceea ce ar reprezenta un mare pas înainte în domeniul diabetului.

Care este opinia domniei voastre cu privire la Covid-19?

Față de alte epidemii, în cazul Covid-19 au apărut multe semne de întrebare (care, la rândul lor, au dat naștere la o serie de teorii, inclusiv „conspiraționiste”). Întrebările pe care unii și le-au pus au fost, în cea mai mare parte, legitime. Ele s-au născut din dorința firească de a afla tot adevarul despre o molima care a secerat sute de mii de vieți și a creat drame inimaginabile pe întreg mapamondul. La unele din aceste întrebări s-a răspuns; la altele nu! Dintre acestea din urma sunt unele la care, cu siguranță, nu se va răspunde niciodată.

Dar populatia, guvernele și corpul medical au trebuit sa ia lucrurile așa cum sunt; nu era vreme de întrebări, omenirea se confruntă cu un virus nou despre care nu se știa nici cât de agresiv, nici cât de contagios este și față de care nu există niciun tratament. Și cum nici guvernanții, nici corpul medical nu puteau să stea cu mâinile în sân, s-au luat măsuri și s-au instituit tratamente pe baza minimului de date existente. Unele s-au dovedit utile, altele nu; din mers, s-au facut multe „ajustari”. Și suntem încă departe de o „forma definitivă” în ceea ce privește înțelegerea integrală a acestei infecții virale și, mai ales, a modului în care poate fi prevenită și tratată.

Credeți ca această pandemie va lua sfârșit numai după ce va fi descoperit și pus pe piață un vaccin împotriva COVID-19?

Nu. Mai întâi că există temerea că un vaccin eficient nici nu poate fi făcut. Epidemiile cunoscute sub numele de SARS și MERS au avut loc cu un număr de ani în urma și nici până azi nu s-a descoperit un vaccin contra acestor virusuri.

Motivul principal pare să fie legat de nivelul de imunitate pe care l-ar oferi vaccinul; aceast nivel ar fi, fără îndoială, comparabil cel obținut prin boala. Ori, imunitatea la cei care au făcut boala pare a fi relativ slabă și de scurta durată în întreaga familie a coronavirusurilor.

Deocamdată, însă, constat o efervescență ieșită din comun in lumea Big Pharma, unde sunt deja testate la nivel clinic zeci de variante de vaccin; niciunul dintre ele nu a avut timp să fie complet evaluat. Viitorul ne va arata în ce măsură își vor dovedi eficiența.

Epidemia va lua sfârșit atunci când ne vom schimba modul de viață în suficientă măsură ca să nu ne mai influențeze viața atât de dramatic cum a facut-o acum! Eu cred că, în urma episodului pandemic prin care a trecut (și încă trece) omenirea, deja am intrat într-o nouă era! Să-i urăm ”Bun Venit” și să sperăm că, de aici încolo, lumea va fi mai bună și mai frumoasă!

Distribuie pe:

Doctor în Ştiinţe Politice cu distincţia Magna cum Laudae, la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Sudii Politice şi Administrative din Bucureşti (S.N.S.P.A.) Citește mai mult

Mai multe Intern
Comentarii închise.

Recomandări

Rusia și China au interese similare în Coreea de Nord, dar le tratează diferit

În vara anului 2014, mass-media relata despre schimbări radicale în echilibrul puterii în …