Acasă Economie Palatul Cotroceni: Creştere economică de peste 4%, în 2021

Palatul Cotroceni: Creştere economică de peste 4%, în 2021

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a publicat pe blogul său o analiză privind situația economică actuală a României și perspectiva anului 2021.  Chiar dacă România nu a înregistrat o revenire economică în V, în 2021 există premise bune pentru o creştere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale, a afirmat acesta.

În contextul crizei economice din 2008 – 2009 şi a crizei generate de noul coronavirus, odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni în „teritoriu pozitiv”, dar vor exista o serie de provocări, între care se numără necesitatea reformelor structurale şi a consolidării fiscale, afirmă consilierul prezidențial.

„Momentul 2009 şi momentul 2020 sunt, pur şi simplu, din filme diferite, deci trebuie vizionate şi tratate diferit. Criza din 2008 – 2009 a fost una primordial financiară, deci economică prin natura sa, adică manifestarea de manual a ‘ciclului economic’ bazat pe expansiunea puternic prociclică a politicilor monetare. În schimb, criza economică a anului 2020 este rezultatul anticipat şi asumat al pandemiei de COVID-19, fiind consecinţa măsurilor de lockdown, nu reflectarea unor ‘dereglări’ per-se în mecanismele economice. (…) Dacă la criza din 2009 s-a reacţionat prin măsuri restrictive, date fiind şi cauzele financiare ale acesteia, criza-corona reclamă măsuri de stimulare a economiei, context în care sistemul financiar devine, de această dată, parte a soluţiilor”, a scris Marinescu, pe blogul său.

Potrivit acestuia, atât cea financiară, cât şi criza-corona, au „găsit România la fel de nepregătită din perspectiva sustenabilităţii parcursului economic şi a spaţiului fiscal de intervenţie”.

„Deducem că este ceva greşit cu modelul de dezvoltare al României din ultimii ani, ceva care nu poate fi schimbat decât printr-un apel la responsabilitate, viziune pe termen lung şi reforme pentru sustenabilitate. (…) Ca ironie a istoriei economice, măsurile de austeritate adoptate în România în anul 2010 şi-au cerut revanşa politică, obţinută sub forma măsurilor populiste din perioada 2017 – 2019, unele iniţiate în 2015 – prin relaxarea fiscală de amploare”, a afirmat consilierul prezidenţial.

Marinescu a remarcat că, odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni şi ele „în teritoriu pozitiv”, iar vârful dezechilibrelor bugetare din 2020 va fi resorbit în mod progresiv, în condiţii de revenire a creşterii economice, cel mai probabil începând cu trimestrul II al anului 2021.

În opinia sa, chiar dacă România nu a înregistrat o revenire economică în V, în 2021 există premise bune pentru o creştere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale.

„În 2022 vom putea reveni la nivelul economic de dinaintea crizei-corona”, a estimat el.

Consilierul prezidențial a arătat că, în contextul diferenţelor la nivel de cauze şi manifestări economice între criza-corona şi cea financiară de acum un deceniu, se estimează o refacere relativ mai rapidă a situaţiei finanţelor publice, iar „eforturile de consolidare fiscală vor trebui să fie mai puţin apăsătoare, ca ajustări bugetare şi costuri sociale”.

„În planul deciziei de politică economică şi în legătură cu nevoia de consolidare fiscală, o abordare de tip ‘wait and see’ poate căpăta sens, cel puţin în privinţa incertitudinilor sanitare care influenţează puternic sentimentul economic. Însă reformele structurale şi consolidarea fiscală nu mai pot fi amânate, deoarece România are de recuperat derapaje istorice, premergătoare crizei COVID-19, şi care nu pot fi rostogolite la nesfârşit, în condiţiile în care estimările actuale deja indică atingerea în 2021 a procentului de 50% din PIB datorie publică. Calea de mijloc pentru România ar fi reprezentată de o ajustare a deficitului bugetar pe un trend de tipul 7-5-3, conform obiectivelor deja anunţate, eventual cu un plus de ambiţie în funcţie de revenirea creşterii economice”, a transmis Cosmin Marinescu.

El a subliniat că este imperativă îmbunătăţirea eficienţei în colectarea veniturilor bugetare, printr-o administrare fiscală digitalizată, care să atragă disciplină şi transparenţă în sistemul fiscal. De asemenea, Marinescu a atras atenţia că este indispensabilă optimizarea cheltuielilor bugetare.

„România are nevoie de un pachet clar de reforme structurale, cu precădere în sănătate, educaţie şi administraţie, de soluţii legislative în domeniul achiziţiilor publice şi al fondurilor europene, dar şi de viziune strategică privind arhitectura sistemului financiar, ca factor esenţial în susţinerea marilor proiecte de investiţii”, a indicat consilierul prezidenţial.

El a pledat pentru folosirea fondurilor europene, punctând că succesul reformelor şi relansarea economică vor fi influenţate semnificativ de coerenţa deciziilor şi corelarea setului de politici fiscal-bugetare şi monetare, pentru susţinerea în continuare a încrederii investitorilor şi a mediului de afaceri.

„Este esenţială manifestarea unui parteneriat real între stat şi mediul de afaceri, construit pe principiile onestităţii, transparenţei şi dialogului”, a scris Marinescu.

Conform acestuia, măsurile de politică economică trebuie setate cu prudenţă pentru ca unele dintre soluţiile la criza-corona să nu potenţeze cauzele unei noi crize economice.

„În plan global, economia va continua să internalizeze schimbări structurale şi ajustări macroeconomice, transformări digitale şi ample progrese tehnologice, iar criza-corona devine astfel o lecţie de adaptare şi flexibilitate a economiei, în regim disruptiv”, a menţionat consilierul prezidenţial.

Distribuie pe:
Mai multe Economie
Comentarii închise.

Recomandări

Cea mai veche pictură rupestră este de acum 45.500 de ani

Arheologii a descoperit cea mai veche pictură rupestră cunoscută până în prezent în lume: …