Acasă Intern Legea pentru declasificarea Hotărârii CSAT privind protocoalele SRI

Legea pentru declasificarea Hotărârii CSAT privind protocoalele SRI

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care s-au administrat „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii.

Proiectul a fost adoptat cu 174 de voturi pentru, 92 de voturi contra, şi 4 abţineri.

Camera Deputaţilor a fost forul decizional în acest caz.

În cadrul dezbaterilor de marţi din plen, opoziţia a acuzat formaţiunile de la putere că vor redeschiderea unor dosare. Deputaţii din PNL, USR şi PMP au fost atenţionaţi de PSD și ALDE că prin Hotărârea CSAT 17/2005 România a redevenit stat poliţienesc ca înainte de 1989.

Legea prevede declasificarea unor documente și dă posibilitatea persoanelor care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

„Art.1.- (1) Prin derogare de la prevederile art.24 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, se declasifică Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin in informaţii clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor”, prevede legea.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

Actul normativ mai arată că de la intrarea în vigoare a legii se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii în baza art.15 din Protocolul de cooperare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr.003064 din 4 februarie 2009, precum şi toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului roman, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art.1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art.1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, se mai arată în lege.

De asemenea, „lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”,se  arată în cuprinsul legii.

5 (100%) 3 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Rusia este al doilea cel mai mare producător de armament din lume

Rusia a devenit în 2017 al doilea cel mai mare producător de armament din lume, depăşind M…