Acasă Intern Justiția stalinistă din perioada 2009-2016

Justiția stalinistă din perioada 2009-2016

Protocolul dintre SRI şi Parchetul General a fost DESECRETIZAT joi seara 29.03.2018.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, documentul având 18 pagini.

În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani, deși SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII NU ARE ÎN ATRIBUȚIILE ȘI COMPETENȚELE SALE DREPTUL DE A EFECTUA ACTE DE URMĂRIRE PENALĂ. În acest sens, Curtea Constituțională a emis Decizia 61/2016.

În practica stalinistă și în perioada de dictatură comunistă din România exista acest mod de lucru: cooperarea Securitate – Parchet pentru a trimite ”dușmanii poporului” la închisoare.

Este incredibil cum au reușit două instituții înființate după Revoluția din 1989, pentru a apăra statul de drept care are la bază apărarea drepturilor cetățenilor, să ignore atât Constituția țării cât și viețile pierdute în Decembrie 1989 pentru a trăi liberi, apărați de abuzurile statului.

Surprinzător este de asemenea faptul că CSAT, instituția înființată pentru apărarea securității statului, nu a luat poziție față de un asemenea abuz.

Protocolul dintre Parchetul general şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea dată, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi prim-adjunctul Florian Coldea.

Potrivit documentului, Parchetul şi SRI cooperau „în activitatea de valorificare a informaţiilor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii”.

În acest sens, se dispunea „constituirea unor echipe operative comune  pentru exercitarea competențelor specifice ale parților”.

Potrivit documentului, procurorii aveau obligaţia de a valorifica informaţiile, datele, documentele şi materialele trimise de SRI referitoare la iniţierea sau săvârşirea de infracţiuni, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor.

Procurorii trebuiau să comunice, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor au sesizărilor primite de la SRI.

Procurorii trebuiau să pună la dispoziţia SRI, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

De partea cealaltă, SRI se obliga să acorde sprijin pentru completarea informaţiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare.

Lucrătorii operativi ai SRI puteau face acte premergătoare urmăriririi penale, care, potrivit legii puteau fi probe în dosare.

La cererea Parchetului, SRI acorda sprijin pentru organizarea de flagrante.

Documentul consfinţeşte, de asemenea, elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, actiuni şi programe comune, dar şi acordarea de către experţii SRI a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care fac urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 şi art.98 din Codul de procedură penală.

Protocolul mai stipulează acordarea de către SRI, în condiţiile legii şi ale documentului, de asistenţă tehnică de specialitate procurorilor în cauzele prevăzute la art.2, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată.

Actul mai participarea la programe comune de formare, specializare, pregătire sau perfecţionare profesională.

Colaborarea cu DNA

Astfel, potrivit documentului, SRI a acordat sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce reveneau Direcţiei Naţionale Anticorupţie – structura centrală pentru punerea în aplicare a actelor de autorizare eliberate în temeiul art.91 din Codul de procedura penală.

Sprijinul tehnic consta în transmiterea semnalului, managementul şi întreţinerea echipamentelor de transmitere a semnalului, de la centrele de interceptare ale Serviciului spre spaţiile destinate Direcţiei.

Recepţionarea semnalului şi transcrierea comunicaţiilor interceptate se făcea de către DNA.

“Reţelele LAN aferente spaţiilor destinate beneficiarului vor fi implementate de către Serviciu, cu suportarea cheltuielilor de către Direcţie”, potrivit protocolului.

Operaţiunile tehnice audio/video autorizate erau efectuate de SRI la cererea scrisă a Parchetului sau parchetelor teritoriale.

SRI efectua operaţiuni tehnice audio/video, în baza actului de autorizare emis de instanţa de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofiţerilor de legătură desemnaţi de Serviciu.

Operaţiunile erau realizate de unitatea specializată, cu aprobarea directorului Serviciului şi numai în cazurile prevăzute de protocol.

Referitor la executarea de către SRI a activităţilor de supravegherilor operative şi investigaţii operative, protocolul stipula că solicitarea de realizare a unei acţiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puţin 48 de ore înainte de declanşarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor.

În situaţii excepţionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, care era la momentul respectiv Florian Coldea, ori adjunctului care coordona activitatea de profil.

Adresa cu propuneri de prelungire a mandatului se prezintă Procurorului General cu cel puţin 48 de ore înainte de expirarea termenului de valabilitate a mandatului sau prelungirii anterioare, se prevede la articolul 30.

Capitolul II din partea specială, denumit “Valorificarea în cadrul urmăririi penale a informaţiilor comunicate de Serviciu, cu privire la fapte ce constituie infracţiuni” prevede că “pentru valorificarea momentelor operative, în situaţii deosebite, schimbul de informaţii se poate face şi cu privire la alte cauze, după obţinerea aprobării verbale a şefilor celor două instituţii sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore”.

Capitolul III, denumit “Efectuarea activităţilor prevăzute de art. 91-91 Cod Procedură Penală” prevede, la articolul 32, că pentru efectuarea activităţilor prevăzute de art. 91 Cod Procedură Penală ( referitor la condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere -n.r.), se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verificări tehnice, cu privire la identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de functiune a postului, precum şi la existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor autorizaţiei.

Articolul 34 din protocol spune că SRI asigură înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriali, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. Totodată, Serviciul asigură transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, la solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat.

“Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale”, se arată în articolul 37 al documentului.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, a precizat că protocolul încheiat în 2009 între SRI şi Parchetul General nu se mai aplică după decizia 61/2016 a Curţii Constituţionale, menţionând că declasificarea acestuia nu mai poate afecta securitatea naţională în niciun fel.

Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, a declarat, joi, seara, într-un interviu pentru B1 TV, că ofiţerii SRI nu au efectuat anchete penale împreună cu procurorii, atribuţia acestora fiind aceea de a furniza informaţii către parchete.

Marincea a explicat că ofiţerii SRI au atribuţia de a furniza informaţii către procurori, urmând, mai departe, ca parchetul să decidă ce au de făcut cu acele date.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii a explicat că protocoalele dintre SRI şi alte instituţii nu sunt decât norme de aplicare a legii.

“Aceste protocoale (…) reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale cu mai multe instituţii ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre aceste instituţii, nu pe lângă lege, nu dând atribuţii suplimentare nici Serviciului Român de Informaţii, nici celorlalte instituţii, ci punând în aplicare legea. Sunt norme de lucru. (…) Majoritatea instituţiilor manipulează documente cu caracter clasificat, iar SRI este autoritate naţională pentru protecţia acestor documente cu caracter clasificat”, a mai spus reprezentantul SRI.

De asemenea, acesta a confirmat că SRI-ul are protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.

PROTOCOL DECLASIFICAT  link download pdf

5 (100%) 4 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

În 2019, SUA  va avea cele mai mari cheltuieli militare din era post-Război Rece

Preşedintele american Donald Trump a semnat, săptâmâna aceasta, legea bugetului apărării p…