Acasă Intern Investițiile din 2018 au  schimbat faţa unor localităţi din România

Investițiile din 2018 au  schimbat faţa unor localităţi din România

În anul 2018, Timişoara a devenit primul oraş cu transport public pe apă, iar în Cluj-Napoca au fost introduse în premieră 11 autobuze electrice.

Timişoara

Timişoara a devenit primul oraş din România cu transport public pe apă, după ce municipalitatea a achiziţionat şapte vaporaşe care vor face curse pe Bega. Nu a fost uşor să se ajungă în acest moment, vaporaşele fiind cumpărate încă de acum doi ani, dar nu au putut fi folosite din cauza birocraţiei. Cele şapte ambarcaţiuni au fost achiziţionate de Primăria Timişoara cu aproximativ două milioane de euro ca obligativitate în cadrul unui proiect european de şase milioane de euro.

Acest proiect a prevăzut reabilitarea malurilor Begăi, crearea celui de-al doilea subsistem de utilizare a bicicletelor, fiind cumpărate 140 de biciclete, cumpărarea vaporaşelor din fondurile municipalităţii şi introducerea şi menţinerea în uz a acestora pentru transport public în comun regulat şi pentru agrement.

După ce au achiziţionat vaporaşele, reprezentanţii municipalităţii au constatat că nu există cadrul legal astfel încât acestea să poată circula pe Bega. A fost nevoie de mai multe adrese, iar în final, în acest an, Guvernul României a luat mai multe hotărâri, printre care şi înfiinţarea în subordinea Ministerului Transporturilor a unei regii de administrare a căii navigabile “Canalul Bega”. Ulterior, Ministerul Transporturilor adoptat şi regulamentul de navigare.

Astfel, în data de 4 octombrie a fost inaugurat transportul public pe apă, la Timişoara. Oraşul are cinci subsisteme de transport public în concept intermodal: autobuze/minibuze, troleibuze, tramvaie, biciclete şi vaporaşe.

Ambarcaţiunile au primit nume de inspiraţie istorică, şi anume Traian, Glad, Decebal, Burebista, Huniade, Savoya şi Economu.

Traseul de la staţia Ardealul şi până la Uzina de Apă are 7,2 kilometri, iar o cursă este efectuată în aproximativ 50 – 55 de minute, biletul de călătorie fiind un leu.

Fiecare vaporaş are o capacitate de 50 de locuri, iar pe timpul iernii, transportul pe apă este întrerupt.

Comuna Secaș

În judeţul Timiş, un cioban a demonstrat că „omul sfinţeşte locul” şi a schimbat faţa comunei sale. În urmă cu doi ani a fost ales primar al comunei Secaş şi în acest timp a reuşit să schimbe radical cele patru sate. Bărbatul a fost votat de localnici chiar dacă nu a promis nimic în campania electorală.

Simion Pop a terminat doar liceul şi este de meserie cioban, având aproximativ o mie de animale.

Primarul comunei Secaş a reuşit să câştige alegerile locale chiar dacă nu le-a promis nimic localnicilor. “Nu am promis nimic, că nu mă puteam baza pe nimic, fiind o situaţie incertă. Cred că promisiunea e mai rea ca datoria. Am obţinut cu 127 de voturi mai mult decât contracandidata mea”, a declarat, Simion Pop.

Înainte de a ajunge primar, nicio stradă din comună nu era asfaltată, în zonă nu este semnal pe telefonul mobil şi nici Internet. Lucruri care se vor schimba în doar câteva luni.

“Avem 12 kilometri finalizaţi de drumuri agricole, am reabilitat şcoala, grupurile sanitare din căminul cultural, există un proiect în derulare, de 5,2 milioane de lei, pentru amenajarea străzilor din localitate. Am asfaltat deja 800 de metri ai străzii care duce la cimitir, din bani locali. Restul urmează din PNDL, în primăvară dăm drumul la lucruri. Avem un proiect pentru extinderea reţelei de apă de la Secaş, se modernizează staţia de pompare. Am adus fibra optică în localitate, că nu am avut. Deocamdată, localnicii nu au Internet, doar la instituţii este, dar urmează şi la ei. În zonă nu este semnal pe nicio reţea de telefonie mobilă, doar pe alocuri. Acum am făcut contract cu o firmă de telefonie, care ne montează releu. Am pus la dispoziţie terenul, s-au apucat oamenii de lucru, după sărbători începem cu toată puterea. Înainte să ajung eu primar nu era nimic asfaltat, nicio şcoală făcută, pica tavanul în şcoală, ploua. Nu s-a făcut nimic înainte, nu a interesat pe nimeni, se obţineau fonduri mai uşor, acum este foarte greu”, a afirmat Simion Pop.

Primarul din Secaş a declarat că se implică atât de mult, pentru că îşi doreşte să facă “lucruri pentru comună, să ştie lumea şi de noi”.

“Este foarte frumoasă zona în care ne aflăm, la limita cu judeţul Arad, pe dealurile Lipovei, dar nu este exploatată. Încercăm să repopulăm zona. Acum se asfaltează străzile din toate localităţile, se bagă apa. Problema este că nu sunt bani, bugetul este foarte mic. Din taxe şi impozite strângem doar 270.000 lei pe an”, a povestit Simion Pop.

Bărbatul a declarat că în cazul în care va fi sănătos, va candida pentru un nou mandat de primar al comunei Secaş, pentru că “mai am multe de făcut. Eu cred că omenia face mai mult decât toţi banii din lume”.

Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca a dat tonul la nivel naţional în 2018 prin introducerea, în premieră, a transportului electric în comun, în urma achiziţiei a 11 autobuze din fonduri elveţiene, care au costat 500.000 de euro bucata.

Acestea sunt dotate cu aer condiţionat, WIFI, podea joasă pentru persoanele cu dizabilităţi, camere video de supraveghere, sistem de contorizare a numărului de călători care urcă şi coboară, softuri de eficientizare a traseelor. Autonomia este cuprinsă între 120 km şi 200 de km după o încărcare completă. Proiectul mai include şi 11 staţii de încărcare lentă, care durează 6 ore, a autobuzelor electrice şi 3 staţii de încărcare rapidă, care încarcă bateriile cu 15% în 10 minute.

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca a introdus în circulaţie, tot în premieră naţională, primele trei autoturisme electrice pentru Poliţia Locală, la un cost de 34.000 de euro bucata, din care 11.500 de euro au constituit subvenţie din partea Fondului de Mediu.

Noile maşini au o viteză maximă de 200 de km/ oră şi o autonomie la o încărcare de 200 de km în perioadă de iarnă şi 350 de km pe perioada verii. Bateriile au o garanţie de 5 ani sau 100.000 de km.

Acest trend orientat spre un transport nepoluant a recompensat Primăria Cluj-Napoca cu ”Premiul pentru Eficienţă energetică: Autobuze electrice în transportul public” oferit în cadrul manifestării ”Energynomics Awards” care a avut loc la Bucureşti.

Oradea

Oradea are un pod peste Crişul Repede finanţat din fonduri europene, a costat 3,3 milioane de euro. Primăria Oradea a bifat, la sfârşitul anului 2018, un nou proiect finanţat din fonduri europene, şi anume Podul Centenarului peste râul Crişul Repede, investiţie care se ridică la 3,3 milioane de euro.

Lucrările la podul care are o lungime de 80 de metri au început în luna ianuarie şi s-au încheiat în decembrie, înainte de termen.

Podul are o lăţime de 18 metri, cu două sensuri de circulaţie, şi cu trotuare de 3 metri, pentru pietoni şi biciclişti.

Podul Centenarului face parte dintr-un pachet de cinci proiecte care se realizează în zona centrală a municipiului Oradea, cu o valoare totală de 15 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene.

Comuna Petrești

În judeţul Satu Mare, comuna Petrești, o localitate şvăbească, s-a transformat total în urma investiţiilor finanţate din fonduri europene, singura soluţie la îndemână după ce mai mult de jumătate din localnici au emigrat. Primăria a refăcut în ultimii ani întreaga infrastructură a reţelei de apă potabilă şi canalizare, şi a finalizat proiecte de construire a unei şcoli noi şi a unui cămin de bătrâni, a unei zone de agrement cu sală de bowling, lac de pescuit şi scenă în aer liber.

În acest an, Primăria Petreşti a derulat proiectul de asfaltare a drumurilor din localitate tot cu bani europeni, estimat la 1,5 milioane de euro.

În total, investiţiile din bani europeni s-au ridicat la 7-8 milioane de euro.

Primăria a demarat şi construcţia unui parc industrial care ocupă o suprafaţă de 11 hectare, cu un partener din Ungaria, care oferă facilităţi investitorilor pentru crearea de locuri de muncă. Parcul dispune de infrastructura necesară unei asemenea investiţii – drumuri asfaltate, apă potabilă, apă industrială, canalizare, iluminat public.

Consiliul Judeţean Satu Mare a apreciat realizările din Petreşti şi a premiat în ultimii trei ani comuna ca fiind cea mai curată şi bine gospodărită din judeţ, cu câte 10.000 de euro dar şi cu un autoturism.

Beclean

Judeţul Bistriţa-Năsăud a reuşit, datorită fondurilor europene, să se claseze pe locuri fruntaşe în țară la atragerea de finanţări. Pentru că a funcţionat principiul “primul venit primul servit”, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, cu sprijinul a zece elevi de la Colegiul Naţional Petru Rareş din Beclean, care fac parte din echipa de robotică, au reuşit să introducă toate datele şi documentele pentru accesarea fondurilor europene pe o platformă în timp record, imediat după deschiderea liniilor de finanţare şi în acest fel autorităţile judeţene au reuşit să obţină aprobarea celor cinci proiecte şi alocarea unei sume de 105 milioane din cele 165 disponibile. Banii vor fi folosiţi pentru modernizarea a 31 de sectoare de drum care totalizează 242 de kilometri.

Până la începutul lunii octombrie doar prin Programul Operaţional Regional au fost încheiate contracte pentru 190 de milioane de euro cu autorităţile din judeţ, dintre care 170 de milioane de euro este valoarea contractelor a căror beneficiar este Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Suceava

Două proiecte de o importanţă deosebită au fost demarate la Suceava anul acesta – extinderea aeroportului şi construirea centurii ocolitoare a municipiului.

Consiliul Judeţean Suceava a semnat în luna octombrie contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de extindere a terminalului de pasageri la Aeroportul „Ştefan cel Mare” din Suceava ce va permite creşterea la circa 560.000 de pasageri procesaţi anual, cu minim 340 de pasageri la ore de vârf. Contractul, în valoare de peste 12,5 milioane de lei trebuie finalizat în 15 luni şi el prevede extinderea clădirii existente, ce va cuprinde cele două zone, de plecări şi de sosiri pentru curse externe şi aici vor fi procesaţi 170 de pasageri pe oră.

Centura Sucevei este un al proiect demarat anul acesta la Suceava, preţul acesteia concurând cu cel mai mare proiect de infrastructură care va fi implementat în Transilvania pe noul exerciţiu financiar european. Valoarea investiţiei la centura de ocolire a municipiului Suceava care are doar 12,4 kilometri este de 87,7 milioane de euro. Drumul va avea două benzi, 16 poduri şi 48 de podeţe. La vecinii de peste munte, în Bistriţa-Năsăud, se implementează deja primul proiect cu finanţare europeană semnat Programul Operaţional Regional 2014-2020 în România.

Drumul, denumit „Poarta Transilvaniei” are 50 de kilometri lungime, modernizarea lui va costa 38 de milioane de euro şi el va lega cele mai importante zone turistice din judeţ.

Vor foi amenajate şi 256 de poduri, 250 de podeţe, 12 kilometri de piste de biciclete şi peste 26.000 mp de ziduri de sprijin.

Botoşani

La Botoşani, după mai bine de zece ani se apropie de finalizare cel mai ambiţios proiect abordat de autorităţile locale – parcul de agrement de la Cornişa, o zonă de distracţie de 48 de hectare şi care a costat 80 de milioane de lei. Pe final de an au început testarea instalaţiilor montate în parc – patinoarul, piscina interioară, sauna finlandeză uscată, sauna cu aromaterapie, sauna umedă, sauna cu sare, hamam, grota cu zăpadă, duşurile emoţionale şi bazinul de hidromasaj, dar deocamdată Parcul Regional de Agrement Turistic şi Sportiv Cornişa nu este deschis publicului larg până când nu se vor obţine avizele necesare funcţionării.

Ideea parcului a pornit în 2007, însă lucrările au demarat abia în 2013, autorităţile vrând să facă cel mai mare parc de agrement din Moldova cu piscine, zonă de tobogane, râu de river-rafting sau patinoare, terenuri de sport, cu alei pentru promenadă, piste speciale pentru biciclete şi spaţii de joacă.

Brazi

În judeţul Prahova, localnicii din comuna Brazi, una dintre cele mai bogate localităţi din ţară, au scăpat de frig sau de caniculă în timp ce aşteaptă microbuzul, după ce autorităţile au montat, în 2018, mai multe staţii de autobuz care sunt prevăzute cu aer condiţionat şi calorifer.

Staţiile sunt după modelul celor din Dubai, au şi hartă şi monitor.

Cele 11 staţii ultramoderne au costat 100.000 de euro.

Singura problemă ar fi aceea că, deşi au staţii ca în Dubai, călătorii se plâng de calitatea mijloacelor de transport.

Constanţa

Tot cu transportul în comun se laudă şi Constanţa, în 2018. Primăria municipiului Constanţa a continuat şi în 2018 investiţiile pe care le-a început anul trecut în reabilitarea şi resistematizarea carosabilului şi a trotuarelor, dar cei mai mulţi bani, aproximativ 100 de milioane de lei, îi plăteşte pentru achiziţia a 104 autobuze noi.

Contractul de furnizare a celor 104 autobuze urbane a fost semnat în vară, cu o societate din Turcia, care a câştigat o licitaţie internaţională în cadrul proiectului Smart Transport Public Constanţa, iar achiziţia se face în baza unui împrumut contractat de municipalitate de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 100 de milioane de lei.

O parte dintre aceste autobuze au ajuns la Constanţa, în posesia societăţii de transport, dar nu au intrat încă în trafic.

Autobuzele au acces facil prin sistemul cu podea coborâtă şi rampe pentru persoanele cu dizabilităţi, sisteme de climatizare şi dispersie odorizant, camere de luat vederi şi sistem 3D cu camere video pentru numărarea pasagerilor, sistem destinat încărcării dispozitivelor mobile USB Charge 5V-1A.

Conform reprezentanţilor Primăriei, acesta este doar începutul modernizării bazei de transport în comun, întrucât, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu Administraţia Fondului de Mediu, instituţia a aplicat şi pentru achiziţia a 68 de autobuze electrice.

Între alte obiective majore ale Primăriei Constanţa, din 2018, s-au aflat modernizarea pasajului rutier Cumpenei, reabilitarea şi resistematizarea carosabilului şi a trotuarelor de pe principalele bulevarde ale oraşului, finalizarea obiectivului „Reabilitare şi amenajare Parc arheologic”, lucrări de amenajare şi reamenajare a locurilor de joacă, renovarea şi modernizarea tuturor celor 14 cabinete medicale stomatologice din reţeaua de medicină şcolară.

Un alt obiectiv anunţat încă de la începutul anului, dar realizat abia la mijlocul lunii decembrie, a fost semnarea contractului privind construirea unei săli de sport polivalente, de 5.000 de locuri.

Contractul a fost încheiat între Compania Naţională de Investiţii şi câştigătorul licitaţiei.

Sala de sport va avea terenuri de baschet, de volei şi de handbal, pe trei niveluri, cu un total de 18.500 de mp, cinci mii de locuri, magazine sportive, dotări moderne, peste 700 de locuri de parcare şi multe spaţii verzi, iar lucrările ar trebui să fie gata în maximum trei ani de zile. Valoarea contractului de finanţare este de 67.913.330,34 lei.

Braşov

La Braşov, în anul 2018 a fost inaugurat corpul vechi al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „A. I. Sbârcea“ din Braşov, după ce a fost reabilitat printr-o investiţie de aproape 30 de milioane de lei.

Lucrările au durat trei ani şi au însemnat consolidarea clădirii construite în 1911, reabilitarea instalaţiilor, dar şi recompartimentare şi modernizare în interior. Au fost amenajate şase săli de operaţie complet utilate, nouă săli de naştere individuale şi o secţie de Terapie Intensivă, iar saloanele au fost transformate în rezerve cu două – trei paturi cu grupuri sanitare proprii.

Investiţia a fost finanţată prin acordul de împrumut al Guvernului României de la Banca Europeană de Investiţii.

Acum, Consiliul Judeţean Braşov, în subordinea căruia se află unitatea sanitară vrea să înceapă un proiect de eficientizare energetică şi modernizare a noului corp.

Cu privire la alte două lucrări de anvergură, Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav şi Spitalul Regional Braşov, şi acestea au mai făcut nişte paşi în 2018, dar nu se apropie de finalizare.

Pentru Aeroport, a fost lansată recent licitaţia de aproape 136 de milioane de lei pentru construcţia terminalului aeroportului. Durata proiectului este de 11 luni, de la semnarea contractului, dintre care opt luni de lucrări efective.

Licitaţia a fost lansată după ce documentaţia de licitaţie pentru construirea terminalului Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav (AIBG) a fost avizată de Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice, care o respinsese în două rânduri. Avizul de la ANAP a dat undă verde Consiliului Judeţean Braşov să desfăşoare procedurile de achiziţie pentru realizarea terminalului. Data de deschidere a ofertelor este 28 ianuarie 2018. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului firma câştigătoare va avea la dispoziţie 3 luni pentru activităţile de proiectare şi 8 luni pentru execuţia lucrărilor de construcţie a celor nouă obiecte.

Astfel, anul viitor vor fi proiectate şi construite clădirea energetică, remiza PSI, posturile de control acces, gospodăria de apă, parcarea auto şi drumul de acces terminal – DJ 103C, drumurile tehnologice interioare, împrejmuirile şi porţile, reţelele interioare în aeroport şi platforma antisuflu.

Consiliul Judeţean a primit şi avizul de principiu de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru Master Planul Aeroportului, ceea ce înseamnă că toate caracteristicile viitorului aeroport sunt clar definite în conformitate cu cerinţele AACR.

Lucrările scoase acum la licitaţie sunt doar o parte din cele care sunt necesare pentru Aeroport, ce ar urma să coste peste 57 milioane euro. Cum Consiliul Judeţean nu dispune de suma necesară pentru a acoperi integral investiţia, urmează să fie găsită şi o sursă de finanţare. De-a lungul timpului s-au mai luat în calcul şi variantele parteneriatului public-privat.

Despre Aeroportul Braşov se vorbeşte încă din 1992, de când datează Consiliile Judeţene. De-a lungul anilor, au fost tatonări şi întâlniri cu diverşi investitori din străinătate, însă concret a început să se lucreze la aeroport după anul 2009, odată cu aprobarea de către Parlament a Legii privind transferul unei suprafeţe de 200 de hectare aflate la Ghimbav, din domeniul public al statului şi administrarea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliul Judeţean, pentru construirea Aeroportului.

Primul obiectiv construit în cadrul Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav a fost pista (cu o lungime de 2850 de metri şi o lăţime de 45 de metri), finalizată în 2014.

Un alt proiect, Spitalul Regional, acesta a ajuns la faza semnării ordinului privind structura viitoarei unităţi medicale, pentru care există deja un teren de 11,45 ha, preluat în proprietatea publică a municipiului Braşov de la Institutul Cartofului, printr-o lege aprobată în Parlament.

Noua unitate medicală ar urma să aibă 849 de paturi pentru spitalizare continuă şi 64 pentru spitalizare de zi şi va cuprinde toate specialităţile medicale importante. Deocamdată, însă, nu se ştie cu ce fonduri va fi realizată investiţia, municipalitatea luând în calcul inclusiv parteneriatul public-privat.

Discuţiile despre un nou spital al Braşovului au început din anul 2015, iniţiatorul fiind Asociaţia Noul Spital al Braşovului. Pe parcurs, proiectul a fost preluat de autorităţi.

Judeţul Braşov a avut parte, în acest an, de două episoade de inundaţii, care nu au rămas fără repercusiuni. Astfel, la inundaţiile din martie, zeci de locuinţe au fost inundate, au fost câteva zone care au rămas fără curent electric, iar mai multe hectare au fost inundate.

Probleme mari au fost, însă, la Comăna, unde podul peste Olt, care lega Crihalma de Comăna de Jos a fost închis traficului rutier, după ce s-a rupt.

Autorităţile au făcut un studiu de fezabilitate pentru viitoare lucrări de reparaţii, iar finanţarea a fost cerută de la Guvern, care nu a venit atunci.

O perioadă, doar pietonii au putu circula pe pod. La finalul lunii iunie, când în Braşov a fost cod roşu de inundaţii, iar podul a fost luat cu totul de ape, lăsând aproape izolată o mare parte a Tării Făgăraşului, cu aproape 5.000 de locuitori.

Ruta ocolitoare are în jur de 40 de kilometri dus şi alţi 40 de kilometri întors, în condiţiile în care, înainte de prăbuşirea podului, distanţa dintre cele două localităţi era de 2 kilometri.

În luna octombrie, a fost dat ordinul de începere a lucrărilor pentru construirea unui nou pod de la Comăna, din beton, pe care constructorul a promis că se va putea circula cu maşinile din 30 septembrie 2019. Lucrările sunt finanţate din fondul de urgenţă al Guvernului, iar proiectul este implementat de Compania Naţională de Investiţii, valoarea totală a lucrărilor fiind de 18,8 milioane lei.

Pe lângă lucrările la podul de peste Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov se ocupă în această perioadă de refacerea sau extinderea digurilor de apărare de pe malul râului.

Tot la sfârşitul lunii iunie s-a dărâmat şi un pilon al podului de cale ferată de la Budila. Pe acest pod trecea trenul care făcea legătura între Braşov și Întorsura Buzăului. Sectorul de cale ferată era administrat de un operator privat. Autorităţile nu ştiu când va fi reparat acest pod.

5 (100%) 2 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Emmanuel Macron vorbește despre război: „Cred că ne aflăm în haos”

Europa se dezintegrează, iar criza și războiul pot pune stăpânire pe întreaga omenire în c…