Acasă Intern Hellvig audiat 8 ore în Comisia de control SRI

Hellvig audiat 8 ore în Comisia de control SRI

Directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SRI  a declarat joi seara, după opt ore de audieri în comisia SRI, că a comunicat parlamentarilor poziţia sa cu privire la protocoale, dar a vorbit şi despre protestele din 10 august.

“Am spus tot ce voiau să se ştie despre ele şi domnul Manda o să vă dea toate detaliile. Am speranţa că am fost extrem de coerent şi concis, astfel ca parlamentarii să fi înţeles ce le-am comunicat”, a declarat Eduard Hellvig, la ieşire.

Întrebat dacă a discutat şi despre protestele din 10 august, acesta a răspuns: “Am comunicat şi despre porteste, evident”.

O informare SRI viza posibile violenţe la mitingul din 10 august

Claudiu Manda, preşedintele Comisiei SRI, a declarat joi, după audierea directorului SRI Eduard Hellvig, că din discuţii a reieşit că a existat o informare a Serviciului care viza posibilitatea ca mitingul din 10 august să escaladeze şi a anunţat că un angajat SRI se afla în centrul de coordonare.

“Din ce am înţeles, că vorbim de anchete ale instituţiilor de parchet şi nu putem detalia, am înţeles că una dintre informări viza posibilitatea ca la acest miting să escaladeze şi să apară violenţe. Prima notă trimisă către instituţii şi structuri în data de 9, după care au fost trimise şi în timp real (…) A fost un dialog permanent pe 10,11 şi pentru recunoaşterea celor care au fost acolo”, a declarat Claudiu Manda, preşedintele Comisiei de control SRI.

Un reprezentat al SRI a fost în centrul de control pe durata mitingului

“Au spus că au avut un reprezentant care a informat, că a existat o notă care a fost trimisă Jandarmeriei, şi înainte de eveniment şi după eveniment. Au vorbit cu persoane care au prejudiciat, au informat inclusiv DIICOT. Şi eu am primit o notă secretă în acest sens. Concluzia a fost este ca în perioada imediat următoare toate informările transmise beneficiarilor, inclusiv consilierul prezidenţial, să ne parvină şi nouă. Sigur că au fost informaţi că a existat acedt pericol de a excalada protestul şi să devină violent. A fost întrebat cu activiştii de la rezist. Aici conducerea SRI nu a vrut să detalieze. Nici noi, nu ştim dacă intră în zona cercetării penale. Am convenit că dacă vorbim despre o finanţare străină a unei organizaţii care vrea dărâmarea Guvernului, rămâne să ne dea o informare concretă”, a mai spus Manda.

Hellvig a dat explicaţii cu privire la Protocolul secret SRI-PG din 2016

Claudiu Manda a declarat că Hellvig a dat explicaţii privind protocoale din 2016, unul secret şi unul nesecret, invocând necesitatea celui secret din cauza vidului legislativ.

“Am avut o discuţie legată de cele două protocoale din decembrie 2016, cel secret şi cel nesecret. Au avut la bază OUG 6, care în opinia SRI presupunea două elemente. Ca pe vidul legislativ ca urmare a deciziei CCR, nu exista acea structură de interceptări care era la SRI. Cea de-a doua: de a defini organul de cercetare specială şi aici ne-a fost prezentat faptul că procedura e definită în Codul de procedură penală, că acesta a fost sensul şi că modificările aduse legislaţiei ca urmare a deciziei CCR, nu existra organ de cercetare specială penală. Spunea că e nevoie de acesta şi în ceea ce priveşte infracţiunile de terorism sau la adresa securităţii naţionale”, a declarat Claudiu Manda, şeful Comisiei de Control SRI.

“Au fost prezentat documentele din zona justiţiei. Conducerea doreşte să desecretizeze mare parte dintre acestea. Nu avem în acest moment concluzii. Au fost întrebări de la Comisie, cum au fost denunţate, au fost efecte. Conducerea SRI a invocat actele normative şi în afara de OUG 6 mai sunt două legi”, a mai spus Manda.

Protocolul încheiat în 2016 între PG şi SRI a ajuns în luna august, a acestui an, la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.

“Conducerea SRI a invocat actele normative şi în afara de OUG 6 mai sunt două legi care permit SRI să încheie protocoale. Sigur că suspiciunea opiniei publice e îndreptăţită, în opinia mea. A rămas ca orice fel de protocol, act sau acord să fie prezentat Comisiei SRI, chiar dacă vorbim de document secret, nesecret, pentru a exista un control real. Am avut o discuţie legată de celebrul protocol din 2009. Am crezut că avea acest protocol Comisia. Nu-l aveam la Comisie dar se face referire la echipele mixte. Am găsit raportul. E în spaţiul public. Ne dorim să existe un moment T0 legat de protocoale pentru ca SRI să îşi desfăşoare activitatea conform legislaţiei în vigoare”, a spus preşedintele comisiei parlamentare.

SRI mai are 337 de protocoale active

Manda a declarat, în urma audierii directorului SRI Eduard Hellvig, că Serviciul are protocoale încheiate din 1990, iar dintr-un total de 565 de protocoale sau acorduri, astăzi mai sunt active 337 de protocoale.

„Opt subiecte am discutat. Unul dintre ele a fost legat de protocoalele de colaborare dintre SRI şi instituţiile din România. Sunt semnat protocoale din anul 1990. În total au fost 565 de astfel de acte sau acorduri. Dintre aceste, 432 protocoale, restul acorduri şi documente. 337 sunt active, 194 denunţate şi 94 abrogate ca urmare a schimbării legislaţiei. Discuţia a fost ca toate aceste protocoale să ne parvină la Comisie şi angajamentul a fost ca in maximum o săptămână să ne parvină la Comisie”, a declarat Claudiu Manda, şeful Comisiei de Control SRI.

Manda a precizat că 18 documente au fost încheiate între SRI şi instituţii din justiţie – parchete, PNA (denumirea anterioara a DNA), DNA și CSM.

“Două documente cu caracter secret în vigoare, cele legate de ameninţările de terorism. În opinia noastră credem că cele două sunt deja la comisie”, a mai spus Manda.

SRI nu are protocoale cu partidele politice

Claudiu Manda a declarat că, dintre protocoalele amintite de directorul SRI, Eduard Hellvig, niciunul nu a fost încheiat cu partide politice. Acesta a spus că Parlamentul poate interzice Serviciul semnarea de protocoale sau să fie permise doar cu avizul prealabil al CSAT şi comisie de control.

“Nu există niciun protocol, cred, semnat cu PSD. Nu a prezentat, din protocoalele respective, niciun semnat cu partidele, cu niciun partid politic. Pot să vă spun altceva. A fost făcută o prezentare legată de apartenenţa politică a persoanelor care au semnat protocoalele respective, din anul 1990 încoace, şi au fost reprezentanţi de la toate partidele politice care au fost la putere, în calitatea pe care o aveau la momentul respetiv de miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii, şefi de autorităţi şi lucruri de genul acesta”, a afirmat preşedintele Comisiei de control al SRI, Claudiu Manda, după audierea la Parlament directorului Serviciul Român de Informaţii, Eduard Hellvig, care a durat peste opt ore.

Întrebat despre legalitatea celor două protocoale încheiate în anul 2016, Manda a spus că poate să prezinte doar ce a prezentat conducerea SRI, precizând că Hellvig a vorbit despre Ordonanţa 6 care permitea Serviciului să incheie protocoale cu diferite instituţii. Preşedintele Comisiei parlamentare a adăugat că pe viitor Parlamentul poate legifera în sensul interzicerii SRI să mai încheie astfel de protocoale sau îi poate permite să le încheie doar cu avizul CSAT şi al forului legislativ de control al Serviciului Român de informaţii.

“Eu pot să prezint, pe de o parte, ce a spus conducerea SRI, inclusiv domnul Hellvig. Poziţia mea o s-o prezint în faţa Comisiei atunci când vom avea un raport al Comisiei. Ce a spus conducerea SRI şi ceea ce poate să verifice toată lumea este că în Ordonanţa 6 scrie că SRI va încheia protocoale. Mai mult decât atât, ne spunea domnul director, că şi astăzi există intenţia unor instituţii ale statului de a semna un protocol cu SRI. Sigur, rămâne să vedem dacă această formă de funcţionare protocoale, protocoale secrete sau protocoale nesecrete, va mai fi folosită de aici încolo, atât în ceea ce priveşte SRI, cât şi celelalte servicii ale statului, inclusiv unităţile de Parchet sau de instanţă. Putem să stabilim în noua lege că nu se vor mai face protocoale şi să legiferăm în aşa fel încât lucrurile să fie destul de clare în ceea ce priveşte colaborarea sau putem să stabilim, dacă sunt permise protocoale, ca toate acestea să fie avizate de CSAT şi de comisia parlamentară, în aşa fel încât să nu mai existe suspiciuni de documente pe care nu le ştiau sau nu le ştiam la momentul la care au fost semnate şi sigur că ulterior au auzit de ele, de efecte şi începem să înţelegem sau să interpretăm legalitatea sau cadrul normativ”, a completat Manda.

Claudiu Manda a adăugat că a fost abordat şi subiectul schimbării legislaţiei în domeniul siguranţei naţionale care urmează să fie făcut în Comisia parlamentare speciale pentru legile siguranţei naţionale, pentru ca Serviciul Român de Informaţii să aibă competenţele bine trasate.

“Am vorbit despre modificarea legislaţiei. Sigur prima lege este legea 51 care defineşte ameninţările la adresa securităţii naţionale care sunt diferite faţă de ţările cu care România are parteneriat. Vorbim despre terorism, ameninţare cibernetică, migraţie ilegală şi despre spionaj, crimă organizată,etc. Sigur că se doreşte foarte clar definirea competenţelor SRI. S-a vorbit despre statutul ofiţerilor de informaţii dacă ar fi oportun să avem structuri de informaţii militare sau civile, pentru că poate în acest moment nu este potrivit să avem structură civilă, poate e important e să avem structură militară în continuare. Sigur o propune de a exista o structură care să se numească Structura de Interceptare care să pună în aplicare mandatele de interceptare tehinică, pe baza unor mandate să nu mai existe pe baza OUG 6, decizie CSAT, pe baza deciziilor CCR care le invalidează”, a mai spus Claudiu Manda.

 

5 (100%) 3 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Președintele Iohannis refuză numirea Olguţei Vasilescu la Transporturi şi a lui Ilan Laufer la Dezvoltare

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că nu va semna decretele de numire în funcţi…