Acasă Analiză Economia lumii în 2030

Economia lumii în 2030

Schimbarea centrul de gravitate al economiei mondiale spre Asia va continua până în 2030 și după această dată, conform raportului ESPAS.

Creșterea economică a țărilor emergente va continua, deși într-un ritm mai lent, datorită dezvoltării abilităților forței de muncă și a deschiderii piețelor.

Dezvoltarea și distribuția la nivel global a noilor tehnologii va juca un rol pozitiv în societățile cu economii emergente.

Predicțiile economice arată o creștere de 21 de ori a PIB-ului în China pentru perioada 2008 – 2050, față de o creștere de 121% pentru Europa pe baza unei ipoteze de creștere anuală de 2%.

Previziunile mai realiste care includ capitalul de muncă, energia, progresul tehnologic și ajustarea prețurilor arată o creștere economică de 16 ori pentru China, de 21 de ori pentru India, dublă în Statele Unite și o creșterea economiei europene cu 40%.

Această schimbare a echilibrului economic indică faptul că economia globală va fi dominată de trei economii continentale – Statele Unite, Europa și China.

China și alte puteri asiatice se îndreaptă spre locul pe care îl dețineau în economia mondială până în secolul al XVIII-lea. Reducerea diferențelor dintre statele industrializate și statele emergente marchează sfârșitul monopolului țărilor dezvoltate care au furnizat produse fabricate și servicii cu valoare adăugată mare.

Analiza pentru acest proiect ESPAS sugerează o creștere globală cu o media anuală de aproximativ 4% pe an, iar PIB-ul în lume se așteaptă să se dubleze până în 2030.

Nu există nicio îndoială că economiile țărilor emergente vor continua să ajungă din urmă țările dezvoltate, datorită deschiderii spre comerț, spre investiții în tehnologii și în dezvoltarea capitalului uman.

Avansul economic al Asiei va depinde de stabilitatea economiei și a ordinii mondiale. Capacitatea Chinei de a se dezvolta depinde de modul în care se va reforma instituțional și politic.

Statele Unite, Europa și China vor reprezenta aproape 55% din PIB-ul mondial în 2030.

Principala schimbare este legată de poziția lor relativă: produsul intern brut al Chinei este de așteptat să depășească atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite.

Uniunea Europeană ar cădea pe locul al doilea, iar Statele Unite pe al treilea. Accelerarea ritmurilor de creștere datorată schimbărilor tehnologice este în mare parte responsabilă de viteza acestei dezvoltări: în Marea Britanie a durat 150 de ani pentru a dubla PIB-ul pe cap de locuitor; în China a durat 10 ani în timpul primului deceniu al acestui secol.

Aceste trei mari economii – Statele Unite, Uniunea Europeană și China – vor fi foarte strâns legate între ele. Principala întrebare va fi cum se va distribui valoarea adăugată în producția mondială de bunuri și servicii. Cheile succesului vor include servicii competitive și calitatea reglementărilor și standardelor, regulile privind concurența și proprietatea intelectuală. Economiile care reușesc să-și impună normele se vor bucura de un avantaj considerabil și de lungă durată. Acesta este un factor puternic pentru negocierile privind un Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), care este important din punct de vedere strategic pentru bunăstarea viitoare a economiilor Statelor Unite și a economiilor europene. Dacă China se va înscrie, într-o fază ulterioară, unui sistem de comerț liber bazat pe reguli, ar oferi un impuls indispensabil creșterii și stabilității economice mondiale.

China va continua să fie cea mai mare economie emergentă, de peste 2,5 ori mai mare decât economia Indiei. După anul 2030, însă, India ar putea depăși China datorită dinamicii privind creșterea populației.

Vor apare noi puteri economice, Mexic și Indonezia – este probabil să se alăture curentului grupul de mijloc, care va include în continuare Brazilia, Japonia și eventual Rusia.

Uniunea Europeană se va bucura, la nivel mondial, de cele mai mari venituri pe cap de locuitor, deși va avea o creștere relativă mai mică ca ponderea în PIB global – se va micșora de la 23,1%, în 2010, la 15,5% 2030.

Marea Britanie ar putea fi singura economie europeană clasificată printre primele șapte din lume. Zona euro va reprezenta doar 10% din PIB-ul global.

Rezultă că peste 90% din creșterea PIB-ului mondial va avea loc în afara Europei.

Statele emergente vor reprezenta jumătate din consumul global. Comerțul exterior va crește mai repede decât piața internă, reprezentând mai mult de 50% din totalul comerțului, față de 40% cât este astăzi.

Vor fi relocate și fragmentate lanțurile de producție.

Servicii asociate cu bunurile tranzacționate (marketing, cercetare și dezvoltare, design) vor crește substanțial ca urmare a creșterii competitivității produselor.

Comerțul direct și indirect de servicii va reprezenta aproape 50% din valoarea fluxurilor comerciale.

Statele Unite vor fi în continuare puterea dominantă până în 2030 atât în economie cât și din punct de vedre militar, tehnologic și financiar.

Tendințe:
■ deplasarea economiei mondiale spre Asia va continua;
■ comerțul cu bunuri poate încetini, fluxurile de servicii și investiții cresc;
■ națiunile emergente vor fi forța schimbărilor economice și politice globale;
■ “G3” – Statele Unite, China și Uniunea Europeană – vor domina economia globală.
■ creșterea emisiilor de dioxid de carbon va spori și mai mult schimbările climatice globale. Efectele negative vor fi mai vizibile.

Incertitudini:
■ un declin al Chinei ar putea avea consecințe sistemice;
■ nemulțumirile sociale din țările emergente ar putea perturba periodic economia acestora și ar declanșa conflicte regionale sau globale;
■ tensiunile s-ar putea accentua asupra materiilor prime, a energiei și a resurselor naturale care pot duce la conflicte;
■ un posibil război monetar între dolarul american și renminbi ar afecta piețele mondiale.

Influențe negative:
■ globalizarea ar putea să se blocheze;
■ o criză financiară majoră care afectează majoritatea țărilor emergente;
■ tensiuni sau conflicte geopolitice care afectează economia globală;
■ destabilizarea serioasă în Africa, în absența unei guvernări mai bune;
■ gradul de implicare a Statelor Unite în afacerile mondiale.

5 (100%) 17 votes
Mai multe Analiză
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Fundația Clinton și Uranium One

Departamentul de Justiție al SUA a declarat că a cerut procurorilor să controleze Fundația…