Acasă Intern După o CAMPANIE electorală în STIL COMUNIST, fără DEZBATERI, 18.217.156 de alegători sunt aşteptaţi la urne

După o CAMPANIE electorală în STIL COMUNIST, fără DEZBATERI, 18.217.156 de alegători sunt aşteptaţi la urne

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2019 seamănă foarte mult cu alegerile din perioada comunistă, când dezbaterile erau inexistente (președintele era ales de congresul partidului), iar la celelalte tipuri de alegeri existau doar afișe și ordine de executat.

La alegerile prezidențiale din acest an sunt așteptați la urne 18.217.156 de alegători, în cele 18.748 de secţii de votare din ţară. Câteva sute de mii de cetăţeni îşi vor exprima opţiunea în Diaspora, în cele 838 de secţii de votare înfiinţate de reprezentanţele Ministerului Afacerilor Externe din diferitele colţuri ale lumii. Pentru a reduce cozile existente în faţa ambasadelor şi consulatelor ţării noastre, numărul secţiilor din Diaspora a fost dublat de Ministerul de Externe, în comparaţie cu numărul secţiilor de la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

În Diaspora, la alegerile prezidenţiale din acest an se poate vota prin corespondență. Conform datelor oficiale, până ieri, au fost validate plicurile cu votul prin corespondenţă a 15.551 de alegători din Diaspora.Este pentru prima dată când cetăţenii din Diaspora au la dispoziţie trei zile consecutive – 8, 9 şi 10 noiembrie pentru ca să se prezinte la urne şi să îşi exprime opţiunea. La fel, în al doilea tur de scrutin programat pentru 24 noiembrie, românii cu drept de vot aflaţi peste hotare vor putea vota în zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie.

În ţară, procesul de vot la alegeri prezidenţiale începe duminică, 10 noiembrie 2019, la ora 7:00 şi se va încheia la ora 21:00. Potrivit Legii 370 din 2004 – pentru alegerea preşedintelui, alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, dar şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în secţia de vot, îşi pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.

Pentru ca un candidat să fie ales din primul tur de scrutin în funcţia de preşedinte, el trebuie să obţină 50% plus 1 din numărul total de voturi. Ceea ce ar reprezenta 9.200.000 de buletine de vot în care ştampila să fie aplicată în căsuţa cu numele său.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate /cartea de identitate provizorie/ buletinul de identitate/ paşaportul diplomatic/ paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic şi, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a spus că pentru organizarea alegerilor prezidenţiale, guvernul a alocat 150 de milioane lei.

5 (100%) 12 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Exit-Poll ora 11:00 Alegeri Prezidențiale: Klaus Iohannis 39%, Viorica Dăncilă 27%, Dan Barna 14%, Alexandru Cumpănaşu 2% (date neoficiale – surse)

Duminică, 10 noiembrie 2019, s-au deschis urnele în România. În Diaspora startul votului p…