Acasă Intern Declasificarea hotărârii CSAT nr. 17 care stă la baza protocoalelor SRI cu Justiția

Declasificarea hotărârii CSAT nr. 17 care stă la baza protocoalelor SRI cu Justiția

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea au depus, miercuri, pentru dezbatere şi adoptare propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei

Solicitarea a fost depusă spre dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă, confor unui comunicat de presă.

“În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenţia public în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI şi diferite instituţii din justiţie. Înţelegerile secrete încheiate între aceste instituţii sunt ieşite din orice normă juridică şi a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate. În aceste condiţii, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt şi să asigure revenirea în matca statului de drept. Propunerea legislativă de faţă conţine o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, se arată în comunicatul de presă.

Propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetăţenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informaţii de interes public şi nu mai produc efecte de orice natură.

Totodată, orice cetăţean va putea avea acces liber la aceste documente. “Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI va centraliza aceste documente şi le va pune la dispoziţia persoanelor interesate. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea”, se arată în comunicatul de presă.

Scopul acţiunii este “aflarea adevărului de către victimele abuzurilor se constituie într-un prim pas care trebuie continuat prin măsuri reparatorii. De aceea, propunerea legislativă mai prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor, cu acţiuni în revizuire, pretenţii, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”.

5 (100%) 5 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

PE: România în Schengen. S-a votat favorabil

Parlamentul European a dat undă verde României pentru Schengen. Parlamentul European solic…