Declasificarea deciziei CSAT privind Protocoalele SRI-DNA. Persoanele vătămate pot cere revizuirea sentințelor

Foto: Media

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege, iniţiat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, pentru declasificarea hotărârii CSAT privind combaterea corupţiei.

Comisia juridică a Senatului a dat, luni, raport de admitere în forma adoptată de Comisia pentru apărare, cu amendamentul lui Traian Băsescu, asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei.

„Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009”, prevede amendamentul lui Traian Băsescu depus la proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Proiectul a fost iniţiat de Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Mircea Drăghici. Proiectul a fost înregistrat în procedură de urgenţă, Senatul fiind prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

USR a votat împotriva adoptării raportului în cadrul Comisiei juridice a Senatului.

Comisiile pentru apărare şi pentru administraţie publică ale Senatului au dat raport comun de admitere, pe 16 octombrie, cu un amendament al lui Traian Băsescu, asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei.

„Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”, prevede modificarea adusă articolului 4, de unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul PSD, Mircea Drăghici.

Termenul iniţial era de șase luni.

De asemenea, o altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea documentului.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, prevede articolul 5.