Acasă Extern Alegerile din Bulgaria: Bonus pentru eforturile Rusiei și Chinei de a slăbi și împărți Europa

Alegerile din Bulgaria: Bonus pentru eforturile Rusiei și Chinei de a slăbi și împărți Europa

Guvernele UE subminează statul de drept, justiția independentă și mass-media. Rezultatul alegerile parlamentare din Bulgaria ne arată bonusul acordat eforturilor Rusiei și Chinei de a slăbi și împărți Europa.

Bulgarii sunt sătui de corupția țării lor. De asemenea, sunt dezamăgiți de eșecul UE de a exercita presiuni asupra premierului Borisov și de modul în care Partidul Popular European (PPE), blocul conservator din Parlamentul European al cărui membru este GERB, are numai laude pentru Borisov. Însă, PPE crede că luptă împotriva corupției.

Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 4 aprilie din Bulgaria, partidul conservator Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) al lui Boiko Borisov a câștigat cea mai mare parte din voturi, cu 25,8%. Însă, cel mai mare câștigător – deși nu din punct de vedere al numărului – este nou-înfiinţata formaţiune „Există un Astfel de Popor”, un partid de protest condus de moderatorul de televiziune și cântărețul Slavi Trifonov. Cu 17,40% din voturi şi 51 de mandate, partidul care poartă numele unui cântec, s-a plasat pe locul al doilea. Rezultatul obținut de partidul „Există un Astfel de Popor”  arată modul în care campania anticorupție a lui Trifonov a câștigat votul electoratului bulgar.

Dacă Bruxellul este surprins euroscepticism sau dezamăgire față de UE nu trebuie să dea vina pe populiștii europeni. Vina aparține lipsei de coloană vertebrală a Bruxellului în lupta împotriva corupției și degradării statului de drept și a libertății mass-media, care sunt acum din ce în ce mai frecvente în mai multe state membre. Militanții anticorupție și cei care încearcă să protejeze statul de drept s-au uitat adesea în zadar la liderii UE pentru apărarea valorilor care ar trebui să caracterizeze blocul comunitar.

Până când pandemia nu i-a împiedicat să-și continue protestele, bulgarii ieșiseră cu miile în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de eroziunea statului de drept, a intimidării judecătorilor și a abuzurilor de putere. Aflat din 2009 la conducere, premierul Borisov a transformat Bulgaria în ceea ce un un membru al Parlamentului European l-a numit „stat mafiot”. Așa este descrisă și Ungaria, condusă din 2010 de partidul Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán.

Cum arată guvernările din Europa de Est

În Polonia partidul Dreptate și Justiție (PiS) continuă să emasculeze sistemul judiciar, în timp ce televiziunea de stat a devenit purtător de cuvânt pentru PiS. Polemica, învinovățirile și aruncarea cu noroi domină știrile mass-media. Narațiunea este „noi împotriva lor”.

Slovenia va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Premierul sloven Janez Jansa este un apropiat al lui Viktor Orban. Mass-media independentă și sectorul public sunt amenințate, dar, fără îndoială, în afară de o ușoară mustrare, UE va închide ochii la această ultimă tendință, mai degrabă decât să propună ca președinția să fie transferată către o altă țară.

În Cehia, premierul miliardar Andrej Babis, este vizat de Comisia Europeană, care a estimat într-un raport că dublul său rol în calitate de responsabil politic şi de om de afaceri constituie conflict de interese. Premierul populist şi-a construit averea, a cincea ce mai importantă din Cehia, ca proprietar al holdingului ceh Agrofert (domeniile agro-alimentar, chimie, mass-media). Babis afirmă că el a transferat proprietatea asupra holdingului către două fonduri fiduciare în februarie 2017, când era ministru al finanţelor, pentru a se conforma unei legi anticorupţie elaborată în conformitate cu interesele sale şi denumită „Legea Babis”.

În Slovacia, un nou prim-ministru a depus jurământul după ce premierul anterior a demisionat în urma unei decizii unilaterale de cumpărare a vaccinului rusesc împotriva coronavirusului Sputnik.

România se luptă să își curețe sistemul judiciar.

Una peste alta, sănătatea democrației și a statului de drept în zone din UE – și nu doar în Europa Centrală și în Balcani – nu este în stare bună.

Cultura politică și sociologică a Europei de Est

De unde provin aceste rezultate? Răspuns: Provin dintr-o combinație de satisfacție intelectuală și de lașitate politică. În 2004, când zece state au aderat la UE, urmate în 2007 de Bulgaria și România și mai târziu de Croația, vechile state membre ale blocului comunitar nu au conceput dificultățile de internalizare a legislație UE pentru societăți și culturi care abia ieșiseră dintr-un trecut comunist. Nici statele din Europa de Vest nu au luat în considerare modul în care problemele economice, sociale și politice de după 1989 au modelat vecinii din Est.

Cultura politică a Europei de Est care a precedat dominația nazistă a fost semnificativ diferită de cea a Europei de Vest. De-a lungul secolelor, Europa de Vest a fost înrădăcinată în ideile Revoluției Franceze, a filosofului englez John Locke sau liberalismului german, întrerupt de mai multe războaie.

Experiențele politice ale Europei de Est au fost, în majoritatea cazurilor, complet diferite – nu în ultimul rând din cauza multor ocupații, a rolului nobilimii funciare, a unei burghezii slabe și a populațiilor agrare mari care au fost dezrădăcinate radical după 1945 în căutarea industrializării rapide de către regimurile comuniste.

Revenirea în Europa după 1989 nu a însemnat o întoarcerea ca atare, ci o enormă provocare nearticulată a reconcilierii diferitelor culturi politice și sociologice. Cu toate acestea, cumva, „noi”, este-europenii”, în noua Europă trebuia să ne comportăm ca „ei”, vest-europenii, în vechea Europă.

Crește influența Moscovei și a Beijingului

Trecutul diferit al statelor din Europa de Vest și din Europa de Est nu scuză punctele slabe ale UE în apărarea statului de drept în toate statele membre. Nu scuză Sofia, Budapesta, Ljubljana, Praga, Bucureștiul  sau Varșovia pentru că sunt supuse valorilor, transparenței și statului de drept. Și nu scuză PPE sau celelalte grupuri din Parlamentul European. Din păcate, pentru Bruxelles, asigurarea influenței politice în parlament a prevalat asupra apărării valorilor UE.

Cu cât degradarea statului de drept în statele membre ale UE este mai mare, cu atât cresc șansele ca democrația să fie slăbită. Liderii instituțiilor și guvernelor UE fac viața mai ușoară pentru Moscova și Beijing. Vina pentru atacul din interior asupra democrațiilor europene aparține UE.

Distribuie pe:

Doctor în Ştiinţe Politice cu distincţia Magna cum Laudae, la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Sudii Politice şi Administrative din Bucureşti (S.N.S.P.A.) Citește mai mult

Mai multe Extern
Comentarii închise.

Recomandări

Interviu cu Doina Meiseles – ”Pasărarea Phoenix a jurnalisticii româneşti din Israel”

Doina Meiseles este director al publicației ”Jurnalul săptămânii”, cel mai important ziar …