Acasă Prospective Administrația Biden va reduce implicarea SUA în Orientul Mijlociu

Administrația Biden va reduce implicarea SUA în Orientul Mijlociu

Politica externă a administrației Biden în Orientul Mijlociu va fi de a reduce implicarea SUA în regiune fără a permite Rusiei să profite de vidul rezultat.

În ultimii doisprezece ani, președinții SUA și-au împărtășit dorința de a se implica cât mai puțin în Orientul Mijlociu. Retragerea SUA din regiune a creat noi oportunități pentru alte puteri care doresc să-și extindă influența, îndeosebi Rusia. În doar câțiva ani, Rusia a schimbat complet cursul războiului din Siria, a construit o bază navală puternică la Marea Mediterană propunându-și să creeze o a doua bază, de data aceasta la Marea Roșie. De asemenea, Rusia construiește prima centrală nucleară din Egipt și are relații bune toate puterile din regiune, inclusiv cu Israelul și Hezbollah.

Dându-și seama că Rusia se află în Orientul Mijlociu pe termen lung, multe țări din regiune își dezvoltă activ relațiile cu Moscova: diversificarea aprovizionării cu armament, creșterea importurilor de cereale și chiar cooperarea într-o zonă gri pentru utilizarea armatelor private și a mercenarilor.

Această situație creează o contradicție între dorința SUA de a cheltui mai puține resurse pentru Orientul Mijlociu și o altă prioritate importantă pentru administrația Biden: ”îngrădirea” Rusiei, considerată cea mai mare amenințare pentru Statele Unite.

Este puțin probabil ca Washingtonul să privească inactiv cum Rusia umple vidul care se formează în regiune. Statele Unite vor rezolva probabil această contradicție prin impunerea de sancțiuni statelor care încearcă să se apropia de Moscova.

Biden va relua discuțiile cu Teheranul

Aproape imediat ce a devenit clar că președintele american Donald Trump a pierdut alegerile prezidențiale, premierul israelian Benjamin Netanyahu a mers în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MBS). Câteva zile mai târziu, Mohsen Fakhrizadeh, un important om de știință iranian, a fost asasinat. Este greu de spus dacă acele evenimente au fost conectate – astfel de operațiuni sunt de obicei planificate cu multe luni înainte – dar, este clar că atât Ierusalimul, cât și Riadul se tem de perspectiva revenirii SUA la acordul nuclear iranian, din care Administrația Trump s-a retras unilateral în 2018.

Atât Israelul, cât și Arabia Saudită (alături de Emiratele Arabe Unite și Bahrain) au acționat acerb pentru aplicarea unei presiuni maxime asupra Iranului și au considerat acordul nuclear o concesie rușinoasă făcută Teheranului. Joe Biden, deja, a anunțat  că Washingtonul va relua la discuțiile cu Iranul. Este greu de spus cât de productive vor fi aceste discuții având în vedere alegerile prezidențiale iraniene programate pentru luna iunie și opoziția unor politicieni iranieni care consideră că astfel de acorduri sunt o pierdere de timp.

Israelul și statele din Golf sunt hotărâte să prezinte un front unit pentru a împiedica un alt acord nuclear să prindă contur.

Drepturile omului, un motiv de îngrijorare

Liderii din Golf sunt la fel de îngrijorați cu privire la abordarea noii administrații americane în ceea ce privește drepturile omului. În ultimii ani, aceasta a fost o combinație de cuvinte auzite rar la Casa Albă și aproape niciodată în legătură cu prietenii apropiați ai familiei Trump din Golf. Chiar și scandalul provocat de uciderea șocantă a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi nu a fost suficientă pentru a-l determina pe Donald Trump să acorde atenție utilizării violenței și torturii împotriva disidenților din Arabia Saudită și din alte state arabe.

Cu siguranță, administrația Biden se va întoarce la poziția tradițională a SUA în ceea ce privește drepturile omului, tortura și pedeapsa cu moartea. Acest lucru va însemna probabil critici regulate și poate, în unele cazuri, sancțiuni individuale sau înghețarea aprovizionării cu armament. Așa stăteau lucrurile înaintea Administrației Trump, dar în ultimii patru ani, oficialii din capitalele arabe s-au obișnuit cu discuțiile purtate noaptea târziu pe Whatsapp cu ginerele președintelui, astfel încât o întoarcere la prelegeri despre drepturile omului ar putea veni ca un șoc neplăcut.

Pe de altă parte, Kremlinul nu este procupat de problemele umanitare din politica internă a partenerilor săi. Vizitele la nivel înalt, tranzacțiile de armament și acordurile individuale cu Rusia ar putea fi folosite cu efect ostentativ în relațiile cu statele din zonă: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Egipt.

Firme de Lobby din Washington

Ar fi greu de imaginat că statele din Golf sau Egiptul, care primește anual un ajutor militar de 1,4 miliarde de dolari SUA, își vor schimba brusc orientarea de la Washington către Moscova. Rusia, la rândul său, nu intenționează să investească miliarde de dolari în partenerii săi arabi. Prin urmare, cel mai probabil răspuns al liderilor din Orientul Mijlociu la criticile SUA va fi angajarea unor firme de lobby din Washington pentru a explica administrației Biden cât de periculoasă este destabilizarea Orientului Mijlociu prin cereri excesive de progres democratic.

Aceste explicații vor cădea pe un teren fertil: consecințele grave ale ”Primăverii arabe” nu au trecut neobservate în Statele Unite, deci este foarte probabil ca Joe Biden, cu mulți ani de experiență în politica externă, să încerce să elaboreze un nou stil de comunicare cu liderii arabi. Aceasta ar fi o abordare care diferă atât de amicismul epocii Trump, cât și de admonestările din anii Obama.

Relația SUA – Israel

Noua administrație Biden se va confrunta, de asemenea, cu dificultăți în relația sa cu Israelul, unde sondajele au arătat 70% sprijin pentru Donald Trump. Întârzierea lui Netanyahu în a-l felicita pe Biden, întâlnirea de urgență dintre prim-ministrul israelian și MBS și decizia de a extinde așezările israeliene dincolo de Linia Verde, arată că relațiile au început tensionat.

Este puțin probabil ca Joe Biden să mute ambasada SUA înapoi la Tel Aviv sau să revină asupra  recunoașterii Înălțimilor Golan ca teritoriu israelian. Dar, se va opune extinderii așezărilor israeliene, intenționează să se întoarcă la acordul nuclear cu Iranul și nu este pregătit să închidă ochii privind  abuzurile asupra jurnaliștilor dizidenți din statele arabe.

Apropierea Israelului de Rusia creează un potențial suplimentar de tensiune. Nu toată lumea de la Washington este mulțumită că armatele israeliene și ruse își coordonează acțiunile în Siria, considerând că un aliat ferm al SUA nu ar trebui să lucreze într-o cooperare atât de strânsă cu Moscova. În ultimii ani, nu a existat nicio presiune a SUA asupra Israelului cu privire la această problemă, dar cu siguranță ar putea fi aplicată de Joe Biden.

În ciuda concentrării inevitabile a lui Joe Biden asupra problemelor interne, el nu va putea ignora Orientul Mijlociu. Sarcina sa este de a reduce implicarea SUA în regiune fără a permite Rusiei să profite.

Pentru a pune în practică această abordare administrația Biden va realiza noi acorduri pentru a împiedica progresul fabricării de arme nucleare de către Iran; va încerca să țină aproape vechii aliați; va căuta să stabilizeze regiunea fără a provoca liderii autocrați locali; va căuta să aibă relații cu Israelul  fără a reveni la calea tradițională a SUA în procesul de pace israeliano-palestinian.

Distribuie pe:

Doctor în Ştiinţe Politice cu distincţia Magna cum Laudae, la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Sudii Politice şi Administrative din Bucureşti (S.N.S.P.A.) Citește mai mult

Mai multe Prospective
Comentarii închise.

Recomandări

Rusia și Ucraina intră în război?

După șase ani de armistițiu neliniștit și, uneori, violent, spectrul unui nou război apare…