Navigare

• Acasă
• Arhiva
• Cuvânt înainte
• Redacţia
• Distribuţie
• Secţiuni
  • Cover story
  • Editorial
  • Politica externa
  • Interviu
  • Politica interna
  • Economie
  • Idei în mers de Mircea Malita
  • Români în lume
  • Idei contemporane
  • Sanatate
  • Tehnologie
  • Ultimul cuvânt
  • Politici regionale
  • Mari corporatii
  • În lume
  • English
  • Scenarii 2030

Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70,
 

Lunile anterioare

Lunile anterioare februarie 2010decembrie 2009noiembrie 2009iunie 2009aprilie 2009martie 2009februarie 2009decembrie 2008noiembrie 2008octombrie 2008septembrie 2008iunie 2008mai 2008aprilie 2008martie 2008decembrie 2007noiembrie 2007octombrie 2007septembrie 2007iulie 2007iunie 2007mai 2007martie 2007februarie 2007decembrie 2006octombrie 2006septembrie 2006iulie 2006iunie 2006aprilie 2006martie 2006februarie 2006decembrie 2005noiembrie 2005octombrie 2005septembrie 2005iulie 2005iunie 2005mai 2005aprilie 2005martie 2005februarie 2005decembrie 2004octombrie 2004septembrie 2004iulie 2004iunie 2004mai 2004aprilie 2004martie 2004ianuarie 2004noiembrie 2003octombrie 2003aprilie 2003
 

Autor

Autor acad. Mircea MALIŢAAda MESEŞANAdrian MIHALACHEAdrian SORESCUAlain MARTELAlex TISMANAAlex TODERICIUAlexandra ŞTEFAlexandru DONAlexandru TODERICIUAlexandru-Dan TODERIAlin POPESCUAlin THEODORUAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmalia POPEANGĂAmy GOODMANAna-Maria TĂNASAndra TEODORUAndreea POPESCUAndreea VASSAndrei ŢĂRAndrei BĂDINAndrei MIROIUAndrei MIROIU, Radu Andrei STOICAAndrei ŢĂRANUAndrei THEODORESCUAngela BRODYAngelica LAZĂRAnthony McArthurAnton CARAGEAAnton COMĂNESCUArthur SUCIUArthur SUCIU, Radu CArtiom GORBACIOV ASR Principele Radu Barbara EHRENREICHBo EKMANBogdan CIOCĂNELBogdan George RĂDULEBogdan V. BANUCătălin BACadran PoliticCătălin ALBUCătălin BĂRBULESCUCezar DOBREClaudia CRISTESCUClaudiu LUCACIClaudiu PĂDUREANCodru VRABIEConstantin LUPUConstantin NIŢĂConstantin PREDACora MUNTEANCoralia Denisa NOVECorina DRAGOMIRESCUCornel CODIŢĂCREDDCristian BANUCristian BRĂTESCUCristian TRONCOTĂCristina NEDELCUDADan BARBUDan Horaţiu POPADan MiheţanDan THEODORUDaniel BIRODaniel BUTIDaniel CRISTEA ENACHDavid M.Diana DUMITRUDiana ILIESCUDoris WEBERDouglas HayninDr Farrukh SaleemDr Valentin IFdr. Marina HERGHELEGdr. Melania DRĂGHICIDr. V. Iftenie, dr. dr. Virgil MATEESCUDrago HEDLDragoº TÃBDragoş Alexandru BĂNDragoş DINCĂDragoş TĂBĂRANEl Hassan bin TalalEmil POPESCUEugen PopescuFernando NORIEFlorea MIUFlorin CONSTANTINIUFlorin STANG.P.Gabriel HÎNCEANGabriel SOPANDAGabriela IONITAGabriela IONIŢĂGeanina CRETUGeorge ANGLIŢOIUGeorge BAKERGeorge HAMILTONGheorghe ZBUCHEAIgor ANTONOVIoan TIMOFTEIon BULEIIonut GAIDAUIonuţ APAHIDEANUIonuţ GAIDĂUIulia Elena ŢUŢUIANUIulia VASSIulian CHIFUIulian FOTAIulian POPESCUIustina MACOVEIJ. C.Jim HightowerJonathan SCHELLJorg MULLERKalman Mizsei şi NicKrasimir PETROVLaura GAFENCULaurenţiu CONSTANTINLavinia GRIGORELuiza MURESANUManuela BĂDĂLUŢĂMarina HERGHELEGIUMarius GHILEZANMark THOMPSONMark WILBURMarshall AuerbackMichael COHENMihaela DUMITRUMihaela ENACHEMihaela VASIUMihai VINTILĂMihai-Victor STOIANMihnea GRAURMilan CulibrkMircea MALIŢAMircea THEODORESCUMiron MANEGAMiruna SCÂNTEIENina GEORGESCUOana Claudia IACOBOana Claudia IACOB, Oana IACOB, Bogdana Ovidiu SOLONARPedja OBRADOVIC şi DPhillip C. SaundersPompiliu COMŞAProf. Cornel CODITARadu ARGHIRRadu BRĂILEANURadu CUCUTĂRadu GEORGESCURadu MIHĂILEANURadu Sebastian UNGURRadu, Principe de HoRaluca ŞERBĂNESCURaluca ŞTIREANURaul MARIANRaul MARIAN şi ArthuRăzvan MUSTEARedactiaRomeo RAICURoxana IONICIRoxana MAZILUSebastian HULUBANSilviu PETRESimina RADU-BUCURENCSimona PirlacSimona SOAREStanislav SECRIERUStanislav SECRIERU, Stefan StanciugeluTheodor VULPETim JUDAHTimothy Garton ASHTom NILSONVictor MAIERViorel DOGARUViorel DOLHAViorica ANTONOVVirginia MIRCEAVirginia MIRCEA, AndVirginia MIRCEA, CriVlad ANTONESCUVladimir Tismăn
 

Mihai Kasianov - “Întreaga modalitate de comercializare a gazului în Rusia este în mare parte non-transparentă şi dubioasă”

Gabriela IONIŢĂ

“Oamenii cred că Rusia uzează discriminatoriu de preţul gazului, în funcţie de ţări  «bune» şi «rele» - cred că aceasta e o practică greşită şi care trebuie realmente stopată” consideră ex-premierul şi actualul lider al opoziţiei ruse, Mihail Kasianov.

La Conferinţa de la Bucureşti, eveniment desfăşurat în timpul Summit-ului NATO, aţi declarat că “relaţia dintre România şi Rusia este una normală”. Cum vă explicaţi, în acest caz, faptul că România plăteşte cel mai ridicat preţ dintre toate ţările europene pentru gazul natural importat din Rusia ( 420$, prognozat să crească la 470$)?
Cred că este puţin forţat să judecăm nivelul şi calitatea relaţiilor dintre Rusia şi celelalte ţări, inclusiv România, în funcţie de preţul gazului din contractele bilaterale. Evident, preţul trebuie să se bazeze pe o formulă clară şi transparentă care ia în considerare starea pieţei în momentul respectiv şi costurile de furnizare. Asta e tot!
Dar faptul că aţi pus această întrebare ajută la limpezirea acestui aspect – oamenii cred că Rusia uzează de preţul gazului discriminatoriu, în funcţie de ţări «bune» şi «rele» – cred că aceasta e o practică greşită şi care trebuie realmente stopată.
În aceeaşi sferă de discuţie, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că, potrivit discuţiilor avute cu preşedintele – actual premier –  Vladimir Putin, “nivelul mare al preţului la gaz se datorează intermediarilor” şi că va încerca în tandem cu Moscova o soluţie prin care să fie excluşi intermediarii.

Cum comentaţi acest aspect (luând în considerare că aceşti intermediari – vă amintiţi, bineînţeles – sunt companii deţinute de oameni apropiaţi Kremlinului, unele chiar cu acţiuni deţinute la Gazprom)?
Din păcate, întreaga modalitate de comercializare a gazului în Rusia este în mare parte non-transparentă şi dubioasă. Nimeni nu analizează raţio­namentul politicilor Gazprom. Sub actualul regim politic, Gazprom nu este subordonat guvernului rus şi poporului rus ca acţionar majoritar. Trebuie să schimbăm aceasta o dată cu schim­barea cursului politic al ţării.
Dar mai exista o faţă a problemei. Dacă Gazprom impune clienţilor săi orice fel de condiţii restrictive şi dubioase, prin creşterea preţului, acest lucru ar trebui declarat în mod oficial şi făcut public – altfel cei afectaţi de nivelul preţurilor nu au nici un motiv să se plângă. Sper că demersul preşe­din­telui Băsescu va avea efectul scontat.

Este Nabucco un proiect viabil şi profitabil? Are Europa nevoie de el? (alături de Nord şi Sud Stream)? Vă rog să discutăm puţin pe subiect.
Nu sunt un mare expert în petrol şi gaz, şi nici nu deţin informaţii pentru o discuţie serioasă privind aspectele particulare ale acestui proiect. Mi-e teamă însă că destule investiţii redun­dante sunt luate în considerare sau deja executate din cauza neîncrederii reci­proce dintre ţări – cum ar fi con­duc­tele competitive şi incompatibile. Din păcate, o mare parte de vină apar­ţine Rusiei, care nu întotdeauna este un partener constructiv. Dialogul ener­ge­tic Rusia-UE iniţiat de guvernul con­dus de mine şi Uniunea Europeană este acum dat uitării şi părţile, în loc să abordeze un comportament productiv care să mizeze pe soluţii câştigătoare, iniţiază strategii de “joc câştigător la zero”. Cred că pe termen lung astfel de iniţiative sunt total neproductive.

Conform analiştilor politici, tan­de­mul Medvedev-Putin este, cel puţin pentru moment, cu adevărat puternic, scena politică a Moscovei e stabilă şi fără mari surprize pentru următoarea perioadă. Care sunt şansele pentru opoziţie în contextul politic actual al Rusiei (când Duma de Stat este constituită majoritar din formaţiuni pro-Kremlin, opoziţia este redusă agresiv la tăcere şi partidele oficiale trebuie să îşi confirme în permanenţă “loialitatea” faţă de Kremlin)?
După cum corect aţi menţionat, în situaţia actuală nu există activitate pe plan politic care să nu fie aprobată sau sancţionată, după caz, direct de la Krem­lin. Duma este domesticită, gu­ver­natorii numiţi nu reprezintă o forţă politică, justiţia este aservită, mass-media se află sub continuă presiune. Mai mult, alegerile electorale ca insti­tuţie au fost distruse şi ţara este condusă de o Dumă şi un preşe­dinte nelegitimi.
În acelaşi timp, există destule sem­ne ale unei apropiate crize – inflaţie accelerată, corupţie la toate nivelurile, infrastructură depăşită şi sectorul social precar. Noile autorităţi vor trebui să găsească soluţii pentru toate aceste probleme în acelaşi timp. Cred că se arată puţine şanse de schimbare reală în bine.
Astfel că noi cei din opoziţie am stabilit un larg set de cerinţe pentru noile autorităţi, ca un fel de precon­tract de colaborare. Cerem reins­taurarea drepturilor civile şi politice ale populaţiei, anularea recentelor amen­da­mente la sistemul electoral, revo­carea verdictelor justiţiare influenţate politic şi renunţarea la cenzura asupra mass-media. În noua ordine politică ar trebui să fie demarate alegerile anti­ci­pate pentru constituirea unei legis­laturi legitime. Vom vedea în ce mă­su­ră se va ţine cont de aceste cereri, şi în funcţie de asta vom decide strategiile ulterioare.

De ce colegii dumneavoastră din opoziţie, cu puţine excepţii, nu au luat atitudine când serviciul de registratură şi cel judiciar au respins înregistrarea partidului dumneavoastră (PDU) sau când aţi fost exclus din cursa pentru alegerile prezidenţiale?
Aceasta reflectă tocmai faptul că oamenii nu mai cred că se poate face ceva în actualul climat politic. Majo­ri­tatea preferă să aştepte şi să pri­veas­că, mai degrabă, decât să lupte împo­triva politicilor anti-democratice din ce în ce mai prezente în Rusia. Dacă tolerăm asemenea tendinţe negative, s-ar putea ca în curând să fie mult prea târziu să protestăm – totul va fi deja implementat, iar schimbările nu vor mai fi posibile.

Aţi menţionat că Rusia traversează o perioadă de autoizolare ca urmare a derapajelor de la valorile democraţiei. Credeţi că slaba reprezentare a opoziţiei ruseşti a făcut ceva să schimbe această stare de «izolare»?
De fapt, Uniunea Populară Demo­cra­tică (PDU) a stabilit legături apro­piate cu partidele şi alianţele politice internaţionale – atât la nivel european, cât şi mondial. De exemplu, cooperăm activ cu Partidul Liberalilor europeni, Democat şi al Reformei (ELDR).
Una din sarcinile noastre actuale este aceea de a le explica prioritar prietenilor şi colegilor noştri din afară că poporul Rusiei şi autorităţile ruseşti sunt două aspecte diferite, că ţara şi oamenii n-ar trebui să se simtă izolaţi, să sufere din cauza oscilaţiilor politice ale autorităţilor. Pentru a evita aceasta, Vestul ar trebui să continue politica de angajare – cu tinerii, ONG-urile, mediul de afaceri, cercetătorii, activiştii poli­tici. Cu cât ruşii văd cum funcţio­nează o democraţie şi cum sunt trataţi cetă­ţenii din Vest de către statele lor, cu atât mai repede vor cere şi ei acelaşi lucru la ei acasă. Susţinem cu toate forţele o astfel de luptă împotriva «izolării» Rusiei.

Sunteţi, cu siguranţă, liderul opoziţiei din Rusia. Credeţi însă că sunteţi şi  persoana providenţială care va aduce opoziţia în prim-plan la viitoarele alegeri? Cum veţi trece peste “micile orgolii“ care macină atât de necesara unitate de forţă a opoziţiei?
În ciuda multor eşecuri şi ratări în orga­nizarea coaliţiei, rămân un opti­mist. Cred cu putere că vom trece peste neîncrederea reciprocă şi vom cons­trui o coaliţie cu un puternic pro­gram democratic şi orientat spre dezvoltarea pieţei. După 4 ani de negli­jare totală a oricăror reforme din toate sferele vieţii din Rusia, va fi nevoie dispe­rată de modernizare şi, cu cât mai repede va fi evident acest lucru pen­tru majoritatea populaţiei, cu atât mai bine. Prima mişcare în această direcţie ar trebui făcută de autorităţi – acestea ar trebui să reinstaureze procesul democratic şi principalele drep­turi şi libertăţi ale cetăţenilor pentru exprimarea liberei opinii. Aştep­tăm un nou tip de atitudine din partea autorităţilor, dar şi din partea colegilor din opoziţie.




Interviu realizat de Gabriela IONIŢĂ

Publicat în : Interviu  de la numărul 57

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Trimite un comentariu

Nume*

Email (Adresa email nu va fi publicată.)*

Website

Abonează-te la comentarii

 încarcă o imagine nouă

* câmpuri obligatorii

Număr curent

Linkuri

• Poezii - O voce din mulţime
• Gabriela Ioniţă
• Andreea VASS

Semnal editorial

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodeşte ca fiinţă, ca neam, dar şi cu FRUMU­SEŢEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi şi gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de laşităţi, inerţii, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibraţia ver­su­rilor, directeţea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niştea cea bună”, cum ar spune Sfin­ţii Părinţi. Citeşti în revolta şi durerea poetei un mănunchi admirabil de calităţi: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalităţii şi, mai ales, o inimă creştină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până şi-n visele lui, dar şi pentru copilul din Gaza, cu sufletul şi trupul chircite sub şenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viaţa lui, ale unui „război-viaţă”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâşiat. Şi toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esenţa lacrimii creştine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Login: