Acasă Intern Procurorul Augustin Lazăr a avut grijă ca DISIDENȚII anticomuniști să înfunde PUȘCĂRIA

Procurorul Augustin Lazăr a avut grijă ca DISIDENȚII anticomuniști să înfunde PUȘCĂRIA

Augustin Lazăr, actualul Procuror general al României, în anii 1980, a ocupat funcția de Președinte al Comisiei de liberari condiționate a Penitenciarului Aiud. Din această poziție, Augustin Lazăr a refuzat de două ori eliberarea condiționată a disidentului anticomunist Iulius Filip pe motiv că a continuat acțiunile subversive împotriva regimului Ceausescu: “Discutii dusmanoase la adresa RSR… Injurii la adresa organelor de partid si de stat”, relatează luju.ro.

Lumea Justitiei a intrat in posesia unor documente bombă, cu ștampila Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Documentul dezvălui în exclusivitate cum actualul Procuror general Augustin Lazăr, la acea dată procuror în județul Alba, a refuzat de două ori consecutiv să îl elibereze din penitenciar pe disidentul Iulius Filip.

Lumea Justitiei a trimis o solicitare oficială către Parchetul General prin care a cerut lui Augustin Lazăr să își exprime punctul de vedre cu privire la implicarea în acest caz, pentru a fi dat publicității.  Până la momentul publicării materialului, Lumea Justiției nu am primit niciun raspuns din partea PICCJ.

Numele procurorului Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști și deținuți politici, relatează luju.ro. Este vorba de maistrul militar Iulius Filip, care în anii ’80, dupa ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul fata de mișcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia. După aceste demersuri,  disidentul Iulius Filip a fost anchetat și arestat în mai multe rânduri, fiind închis în beciurile Securității, în ”celule morții” de la Penitenciarului Rahova și internat la secția de nebuni din spitalul închisorii Jilava. În final, disidentul Iulius Filip fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani si 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orânduirii socialiste”: ”A redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat, atât cunoscuților cât și unor organe oficiale”.

Executarea pedepsei a început la 14 decembrie 1981, data expirării fiind 13 aprilie 1987. În aceasta perioada, disidentul Iulius Filip a încercat de doua ori sa fie liberat condiționat. Tot de e doua ori a fost refuzat, iar printre cei care au decis sa îl țină în continuare în pușcărie s-a numărat procurorul Augustin Lazar.

La data de 9 iulie 1985, situația disidentului Iulius Filip a fost discutată în cadrul Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată a Penitenciarului Aiud. Comisia era formată din lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), lt. major Petru Silaghi (locțiitor pentru pază și regim al Penitenciarului Aiud – ofițer prim-serviciu), pmc Gheorghe Liga (șeful compartimentului prestări servicii a Penitenciarului Aiud), cpt. Cornel Burz (educator al Penitenciarului Aiud), pmc Ioan Emanoil (șeful evidenței condamnaților din Penitenciarul Aiud) și era condusă de procurorul Augustin Lazăr.

Comisia a stabilit că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, disidentul Iulius Filip trebuia sa execute 2/3 din pedeapsa, adica 1299 de zile, iar în cazul în care ar fi muncit, 325 de zile considerate ca fiind executate pe baza muncii prestate și 974 de zile efectiv executate.

Comisia condusă de Augustin Lazăr a constatat ca Iulius Filip executase deja 1304 zile, de la 14 decembrie 1981 până la 9 iulie 1985, fară să fi fost folosit la muncă pe motiv de boală. Asadar, disidentul anticomunist îndeplinea toate condițiile pentru liberarea condiționată.

Cu toate acestea,  Iulius Filip nu a fost pus în libertate, întrucât Comisia condusă de Augustin Lazăr a hotărât că Iulius Filip nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și a continuat acțiunile subversive împotriva orânduirii socialiste, a regimului comunist și a Republicii Socialiste Romania. Mai exact, Comisia condusa de procurorul Augustin Lazăr a hotarat urmatoarele:

“Starea de fapt: In ultima perioada a purtat discutii dusmanoase la adresa RSR si a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat și unor organe oficiale.

A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizand 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid si de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioara, atitudine necuviincioasa fata de cadre, incalcarea regulilor cu privire la scrierea corespondentelor. Pentru comportarea necorespunzatoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca detinutul sa execute 12 luni din pedeapsa in regim restrictiv. (…) Nu a dat dovezi temeinice de indreptare”.

In cele din urma, prin procesul verbal nr. 28 din 09.07.1985 (vezi facsimil 1), Comisia lui Augustin Lazar a decis ca: “Detinutul Filip Iulius nu poate fi liberat conditionat, se amana 1 an, pentru ca a fost pedepsit disciplinar, iar timpul executat nu prezinta garantia reeducarii”.

La data de 8 iulie 1986, la soluționarea celei de a doua ceri a disidentului Iulius Filip de a fi pus în libertate, întrucât îndeplinea condițiile pentru acest lucru, Comisia condusă de procurorul Augustin Lazăr a dat același verdict.

Comisia de propuneri pentru punerea in libertate conditionata l-a avut ca președinte pe Augustin Lazar, ceilalti membri fiind lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), mr. Marius Coldea Rusu (loctiitor pentru paza si regim al Penitenciarului Aiud – ofiter prim-serviciu), pmc Gheorghe Liga (seful compartimentului prestari servicii a Penitenciarului Aiud), cpt. Cornel Burz (educator al Penitenciarului Aiud) și pmc Ioan Emanoil (șeful evidentei condamnatilor al Penitenciarului Aiud – ca secretar).

Între timp, disidentul anticomunist Iulius Filip ajunsese la 1669 de zile executate, îndeplinind  condițiile pentru liberarea condiționată, care prevedeau 1299 zile executate. Și de aceasta dată Comisia condusă de Augustin Lazăr a refuzat să îl elibereze pe Iulius Filip invocând aceleași motive ca în 1985, mai precis că Iulius Filip nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și a continuat acțiunile împotriva regimului comunist și a Republicii Socialiste România.

“Starea de fapt: In ultima perioada a purtat discutii dusmanoase la adresa RSR si a redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat și unor organe oficiale.

 

A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizand 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid si de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioara, atitudine necuviincioasa fata de cadre, incalcarea regulilor cu privire la scrierea corespondentelor. Pentru comportarea necorespunzatoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca detinutul sa execute 12 luni din pedeapsa in regim restrictiv. Ultima data a fost pedepsit in august 1985. De atunci a avut comportare corespunzătoare. (…) Nu a dat dovezi temeinice de indreptare”.

Drept urmare, prin procesul verbal nr. 28 din 08.07.1986 (vezi facsimil 2), Comisia prezidată de Augustin Lazăr a hotărât: “Deținutul Filip Iulius nu poate fi liberat condiționat, se amână la termen, respectiv 13.04.1987, pentru că timpul executat nu prezintă garanția unei depline reeducari”.

Datorită refuzurilor Comisiei conduse de Augustin Lazăr de a-l elibera conditionat, disidentul anticomunist Iulius Filip a efectuat în totalitate pedeapsa.

Cine este disidentul anticomunist Iulius Filip pe care procurorul Augustin Lazăr l-a ținut în pușcărie?

Site-ul Wikipedia îl prezintă pe disidentul Iulius Filip astfel:

“Iulius Filip este un disident anticomunist si fost detinut politic roman.

Primul act public de disidenta manifestata de maistrul militar Iulius Filip, s-a petrecut atunci cand s-a declarat net de partea minerilor participanți la Greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Masura luata a fost interdictia de a mai lucra cu armament.

In 1981 Iulius Filip a trimis pe adresa Comitetului Central al PCR un pamflet, adresat lui Nicolae Ceausescu, intitulat „Vis si speranta” care se incheia cu versurile: „Laude, minciuni si vorbe, cu ele mereu ne-ati dus/ Dar acum sosit-a clipa pentru-al lor sfârșit și-apus!”. A fost arestat in 3-5 martie 1981 si anchetat, iar in 15 martie 1981, ministrul de atunci la Apararii, Constantin Olteanu, l-a trecut in rezerva prin Ordinul 51/ 1981 „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”.

Securitatea i-a oferit un post de maistru la o institutie civila, cu conditia sa devina informator. Deoarece a refuzat, nu i s-a oferit nici un loc de munca. Pentru a-si intretine familia, a fost nevoit sa faca munci necalificate, spaland scari de bloc, geamuri etc. Dupa 3 luni a reusit sa se angajeze la atelierele de reparatii ale CFR, la uzina “16 Februarie” din Cluj ca simplu muncitor, fara sa i se recunoască nici o calificare.

In 1981, Iulius Filip a trimis in Polonia o scrisoare de sprijin catre Congresul sindicatului Solidaritatea cu mesajul „Dorim succes deplin primului congres al unui sindicat liber din tarile socialiste”, semnand „muncitorul roman Iulius Filip, Atelierele CFR 16 Februarie Cluj”. Conducerea sindicatului Solidaritatea a primit scrisoarea care a fost citita in plenul congresului la 28 septembrie 1981. Ulterior, scrisoarea a fost difuzata de marile agentii de presa.

Ca urmare, Departamentul Securitatii Statului, cunoscut sub denumirea de „Securitatea”, a initiat o ancheta in urma careia a fost acuzat de „pactizare cu fortele contrarevolutionare din Polonia”. Dupa ce scrisoarea a fost difuzata si de postul Radio Europa Libera, ajungand sa fie cunoscuta de populatia Romaniei, Iulius Filip a fost deferit tribunalului militar din Cluj si apoi celui din Bucuresti, pentru ca ar fi comis infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste. A fost condamnat la pedeapsa privativa de libertate de cinci ani si patru luni, pedeapsa pe care a executat-o in inchisorile din Cluj, Bucuresti, Jilava si Aiud.

A fost inchis in subsolul Securitatii (14-19 decembrie 1981), Bucuresti, strada Rahovei 37-39 (19 decembrie 1981- 8 februarie 1982), celulele condamnatilor la moarte de la Rahova, inchisoarea-spital de nebuni cronici de la Jilava (20.07.82 – 15.10.82) si apoi inchisoarea de la Aiud pana in 1987.

A fost eliberat din inchisoare în 1987. Pentru ca a refuzat sa semneze o declaratie prin care sa se angajeze ca nu va mai intreprinde actiuni impotriva oranduirii socialiste, Iulius Filip a fost mutat pe santierul Zlatna, din judetul Alba, unde a muncit timp de un an si doua luni.

Impreuna cu alti detinuti politici a formulat o scrisoare, in care se cerea inlaturarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu și democratizarea Romaniei, pe care a trimis-o, in mai 1988, participantilor reuniti la Viena pentru Conferinta privind Securitatea si Cooperarea in Europa. Ca urmare, a fost anchetat și torturat timp de cinci zile de către Securitate.

Lui Iulius Filip și altor opozanti ai regimului li s-a impus sa părăsească țara în 10 zile. Aceștia își depuseseră de mai multă vreme actele de emigrare la Ambasada SUA din Bucuresti, mai mult formal, ca sa nu poata fi ucisi si facuti disparuti. Iulius Filip a parasit Romania si a petrecut opt ani exilat in Statele Unite ale Americii, langa Seattle, statul Washington. În 1997 s-a întors în România pentru a-și îngriji mama bolnavă.

Presedintele Republicii Polone Bronisław Komorowski i-a acordat lui Iulius Filip Crucea de Comandor a Ordinului de Merit al Republicii Polone, „pentru contribuția și devotamentul său în sprijinirea schimbărilor democratice din Polonia”. Acesta i-a fost inmanata de ambasadorul Poloniei in Romania, Marek Szczygiel, in cadrul unei ceremonii oficiale desfasurata in Sala de Sticla a Primariei Cluj-Napoca, in ziua de 7 noiembrie 2014”.

5 (100%) 14 votes
Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

XANDRA, brand cosmetic românesc cu extract din trufe albe, creat de Ruxandra Antohe

Ruxandra Antohe a creat un brand cosmetic sută la sută românesc. Gama de produse cosmetice…