Acasă Tehnologie Primul automobil electric a fost conceput în anul 1881

Primul automobil electric a fost conceput în anul 1881

La 1 august 1881, inventatorul francez, Gustave Trouve, și-a prezentat raportul de invenție la Academia Franceză de Științe, precizând: “Am avut onoarea de a prezenta Academiei, în sesiunea din 7 iulie 1880, un nou motor electric bazat pe excentricitatea flanșa bobinei Siemens. Prin studii sugestive, care mi-au permis să reduc greutatea tuturor componentelor motorului, am reușit să obțin o producție care, pentru mine, pare destul de remarcabilă “.

În perioada 1890 şi 1900, vehiculele electrice au surclasat toate celelalte tipuri de maşini. Producţia de automobile electrice a atins punctul culminant în 1912, iar până în 1920 producătorii au reputat mai multe succese.

În 1935 apetitul pentru maşinile electrice scăzuse în mod dramatic, pe fondul ascensiunii motorului cu ardere internă.

Zeci de ani mai târziu, progresele tehnologice şi preocupările legate de mediul înconjurător au stimulat treptat renaşterea maşinilor electrice.

Industria automobilului trece, în prezent, prin cea mai importantă schimbare de la apariţia sa: trecerea de la motorul cu combustie internă la motorul electrice. Companiile investesc zeci de miliarde în această schimbare, modifică fabrici şi fac alianţe neaşteptate, pentru a cuceri noua piaţă.

În Romania, autoturismele “verzi” (electrice şi hibride) au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017. Potrivit unui studiu realizat de E.ON şi Kantar EMND din 2018, românii sunt cei mai interesaţi est-europeni să cumpere maşini electrice, iar patru din zece români care erau în căutarea unei maşini noi, erau interesaţi de una electrică.

Impulsul companiilor din industria auto este alimentat şi de noile reguli ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele şi camionetele noi. Din cauza poluării abundente, se preconizează că până în 2040, mai mult de jumătate din totalul maşinilor noi din întreaga lume vor fi alimentate numai pe baterii, însă ne putem aştepta la o schimbare mult mai rapidă.

Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice pentru o sumă mai mică, cu ajutorul eco-voucher-ului de aproximativ 10.000 de euro.

Conform studiului realizat de EV Volumes, livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

Cea mai mare contribuţie la creşterea vânzărilor de vehicule electrice şi hibride a fost în China, unde vânzările au crescut cu peste 500.000 de unităţi, la 1,2 milioane în 2018. China a reprezentat 56% din toate vânzările de automobile plug-in.

În ceea ce priveşte vânzările din Statele Unite, acestea au crescut cu 79%, iar mult aşteptatul model Tesla-3 a contribuit cu 138.000 de unităţi, în a doua jumătate a anului 2018.

În primul semstru din anul 2018, vânzările de la nivelul european de maşini electrice (BEV) şi maşini hibrid ce pot fi încărcate şi la priză (PHEV) au fost cu 42% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Topul vânzărilor este condus de ţările nord-europene, liderul fiind Norvegia, unde 40% din vânzările de maşini noi au fost plug-in-uri în 2018. Islanda este pe locul doi cu 17,5%, iar Suedia pe locul trei cu 7,2%.

Din ce în ce mai mulţi producători de automobile la nivel mondial decid să investească în fabricarea de maşini electrice în anul 2019. Producătorii germani de automobile vor să investească aproape 60 de miliarde de euro, în următorii trei ani, în maşini electrice şi automate, iar gama de modele de automobile electrice produse în Germania se va tripla în următorii trei ani, ajungând la aproximativ 100 de modele.

Până în 2028, Volkswagen planifică să lanseze până la 70 de modele noi de maşini electrice, dorind să ajungă în fruntea industriei auto cu emisii zero. Compania auto a decis să reducă numărul de locuri de muncă pentru a creşte producţia de maşini electrice, ce necesită o cantitate de muncă mai redusă. În 2020, Volkswagen se pregăteşte să lanseze o nouă maşină electrică compactă, cunoscută sub numele de ID, ca parte a unui plan ce urmăreşte fabricarea a 22 milioane de maşini electrice până în 2028.

Ford şi Volkswagen au anunţat un plan în ianuarie 2019 pentru a construi autovehicule electrice împreună. Companiile au convenit să “investigheze ” modul în care acestea pot lucra împreună pentru a dezvolta vehiculele următoarei generaţie.

Până în 2050, Grupul Volkswagen îşi propune să genereze zero emisii de Co2 şi să producă aproximativ 70 de modele de maşini complet electrice, în urma unei investiţii de 30 miliarde de lei.

BMW şi Mercedes au format un parteneriat strategic axat pe producere unei maşini electrice automatizată şi autonomă.

În Romania, un grup de întreprinzători din Maramureş au lansat în 2018 proiectul cele mai ieftine maşini electrice “Made in Romania”, automobilele GTG urmând sa fie asamblate la Baia Mare şi vândute la un preţ care porneşte de la 13.700 de euro, noile automobile asigurând o autonomie de o zi în traficul din oraş.

Proiectul întreprinzătorilor din Maramureş se ridică la 1,5 milioane de euro, din care 74% din fonduri europene şi restul din fonduri proprii. Maşinile au o viteză maximă de 55-60 km/h, iar încărcarea se face la o priză de 16 amperi. Bateriile folosite sunt cu Pb-Gel, cele mai ieftine, cu o durată de viaţă de peste cinci ani şi cu care se pot parcurge între 50.000 şi 60.000 de km. Dezavantajul acestor baterii este că nu dispun de încărcare rapidă, însă producătorii vor să doteze maşinile, opţional, şi cu baterii cu litiu, care se încarcă rapid.

Un domeniu conex în plină dezvoltare este cel al staţiilor de încărcare. Numărul vehiculelor electrice din spaţiul est-european este în creştere, iar investitori mari din energie precum CEZ din Republica Cehă şi MOL din Ungaria intenţionează să îşi extindă reţelele de staţii de încărcare rapidă şi în alte regiune în care operează deja, printre care şi în România.

CEZ se va concentra pe piaţa internă înainte de a se extinde în ţările în care operează deja, inclusiv în România, Polonia, Slovacia, Bulgaria şi Ungaria, în timp ce compania de petrol şi gaze MOL vrea să investească până la 30 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2020, pentru a construi o reţea de până la 700 staţii de încărcare în România, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Slovacia şi Republica Cehă.

Compania MOL, împreuna cu E.ON din Germania, HEP din Croaţia, Petrol din Slovenia, BMW şi divizia maghiară a Nissan fac parte dintr-un proiect subvenţionat de UE pentru construcţia a 252 staţii de încărcare rapide şi ultra-rapide în România,Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Slovenia.

Până la sfârşitul anului 2020, compania europeană de energie Ionity vrea să instaleze în Europa 400 de unităţi de încărcare pentru maşinile electrice, fiecare staţie având 6 staţii de încărcare. Până în prezent, Ionity a instalat 63 de staţii de încărcare electrice, iar 53 dintre ele sunt în construcţie.

De asemenea, şi companiile mai mici de energie, precum Greenway din Polonia vor să utilizeze subvenţiile UE pentru a se extinde si pentru a câştiga din cota de piaţă. Compania Greenway intenţionează să aibă în Polonia, până în 2020, 630 staţii de încărcare, alături de alte 230 în Slovacia şi în alte state din regiune. Greenway a început din 2015 să instaleze staţii de încărcare pentru maşinile electrice.

În România, primăria din Cluj-Napoca a înfiinţat, în 2018, trei staţii de încărcare pentru maşini electrice, situate din parcări publice din zona centrală a municipiului, investiţia a depăşind 330.000 de lei.

În 2019, Porsche România a instalat peste 24 de staţii de încărcare cu 75 kW şi peste 13 cu 75-150 kW şi plănuieşte ca până în 2020, să instaleze minim 29 de staţii de încărcare cu 75kw, iar până în 2021, minim 11 staţii de încărcare cu 75 kw. În total, din anul 2019 până în 2021, compania îşi propune să instaleze peste 77 de staţii de încărcare rapidă.

Compania de energie Enel X România, companie membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, plănuieşte să lanseze cel mai mare plan de dezvoltare de infrastructură pentru mobilitatea electrică din ţară. Compania vrea să instaleze aproximativ 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile României, în perioada 2019-2023, în urma unor investiţii totale de până la 20 de milioane de euro şi vor fi instalate aproximativ 300 de puncte de încărcare în oraşele Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, cu putere de încărcare de 22 kW (Quick), 50 kW (Fast) şi peste 150 kW (Ultrafast). Până în 2020, compania NEXT-E îşi propune să instaleze, în România, 40 de staţii de încărcare rapidă şi ultra-rapidă pentru autovehiculele electrice, dintre care 19 de către E.ON , iar 21 de către MOL România.

Uniunea Europeană va permite acordarea de ajutoare de stat pentru cercetare în domeniul bateriilor pentru autovehicule electrice şi va oferi miliarde de euro drept co-finanţare companiilor dispuse să construiască fabrici gigant de baterii.

Companiile auto europene au decis să producă un număr mai mare de maşini electrice deoarece Uniunea Europeană a stabilit obiective clare pentru îmbunătățirea calităţii aerului şi a decis să impună din 2030 reduceri de emisii de CO2 pentru autoturismele şi camionetele noi înmatriculate.

Autoturismele noi vor trebui să emită din 2030, în medie, cu 37,5 % mai puţin CO2, iar camionetele noi, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puţin Co2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puţin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Emisiile de CO2 pentru camionetele noi vor trebui să fie cu 15 % mai scăzute în 2025 şi cu 31 % mai scăzute în 2030.

De asemenea, UE stabilit noi standarde stricte de emisii de dioxid de CO2 pentru autoturisme şi vehicule utilitare uşoare, respectiv pentru autoturisme şi camionete. Scopul regulamentului este să garanteze că, din 2030, Între 2025 şi 2029, atât autoturismele, cât şi camionetele vor avea obligaţia de a emite cu 15% mai puţin CO2. Acestea sunt obiectivele privind întregului parc de vehicule de la nivelul UE.

5 (100%) 5 votes
Mai multe Tehnologie
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Căderea Zidului Berlinului: Momentul istoric care a schimbat lumea

Seara de 9 noiembrie 1989, când zidul Berlinului a căzut, a devenit un moment istoric pent…