Acasă Extern Mişcarea „Vestele Galbene” este protestul angajaţilor ignoraţi de liderii Franţei

Mişcarea „Vestele Galbene” este protestul angajaţilor ignoraţi de liderii Franţei

Mişcarea „Vestelor Galbene” este protestul angajaţilor ignoraţi de liderii Franţei

Mişcarea “Vestelor Galbene”, care protestează faţă de majorarea preţurilor la carburanţi şi faţă de erodarea nivelului de trai din Franţa, a căpătat o amploare naţională şi afectează perspectivele Administraţiei de la Paris, condusă de preşedintele Emmanuel Macron, comentează Financial Times.

“Ceea ce a început acum două luni ca o campanie online împotriva majorării preţurilor la carburanţi s-a transformat într-o mişcare socială naţională contra taxelor mari, erodării standardelor de trai, a elitei sociale care îşi urmăreşte propriile interese şi a unui preşedinte considerat arogant şi desprins de realitate. O sursă de îngrijorare pentru Emmanuel Macron este faptul că sondaje realizate de institutele Elabe şi Harris Interactive sugerează că şapte din 10 alegători susţin protestele”, scriu editorialiştii Harriet Agnew şi Ben Hall într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “«Priviţi-mă, exist»: Protestatarii francezi îi transmit un mesaj lui Macron / Demonstraţiile împotriva accizei la carburanţi organizate de mişcarea Vestelor Galbene au devenit un spaţiu de adunare pentru numărul mare de angajaţi nemulţumiţi”.

După două săptămâni în care au fost blocate şosele, sâmbăta trecută, la Paris, protestele au devenit cele mai violente din ultimii 50 de ani. Franţa a fost şocată de imaginile care au surprins protetatari cu cagule îm confruntări cu forţele de ordine. Arcul de Triumf a fost vandalizat.

Emmanuel Macron “este într-o situaţie extremă. Şi nu există alternativă politică. Mişcarea Vestelor Galbene cere o implicare mai mare a statului, dar mai puţine impozite. Aceste revendicări sunt imposibil de îmbinat”, explică Zaki Laidi, profesor de Ştiinţe Politice.

Pe fondul presiunilor intense, Guvernul de la Paris a suspendat decizia de majorare a accizelor la benzină şi motorină. Concesia a fost respinsă de mulţi demonstranţi, iar opoziţia argumentează că este prea puţin şi prea târziu. Există temeri că sâmbătă vor fi noi proteste violente la Paris.

Premierul Edouard Philippe a admis că acesta este un “moment de răscruce” pentru Guvern. Nu este clar dacă preşedintele Emmanuel Macron, a cărui popularitate scăzuse la nivelul de 26% înaintea violenţelor, are capitalul politic şi determinarea de a implementa reforme majore, în domeniile pensiilor, indemnizaţiilor de şomaj şi eficientizării instituţiilor.

Au luat sfârşit ambiţiile reformiste ale preşedintelui Macron? “Nu cred. Dar va urma o pauză. Trebuie să fie o pauză”, apreciază Gilles Moec, economist la Banca Americii Merrill Lynch şi fost funcţionar în Banca Naţională a Franţei.

Cum a apărut Mişcarea “Vestelor Galbene”

Mişcarea “Vestelor Galbene” a luat amploare de la o petiţie online formulată în cursul verii faţă de majorarea preţurilor la carburanţi, fiind coordonată de o vânzătoare de produse cosmetice, Priscillia Ludosky.

Petiţia a fost semnată de peste un milion de oameni, iar, pe 17 noiembrie, aproape 300.000 de persoane au blocat drumuri şi depozite de carburanţi.

Demonstranţii denunţă scăderea salariilor, erodarea nivelului de trai, scăderea numărului locurilor de muncă şi diminuarea serviciilor publice în zonele rurale.

O protestatară care lucrează într-un restaurant – afirmă că are un salariu lunar de 1.200 de euro, explicând că plăteşte chiria 500€, întreţinerea 180€, abonamentul la telefon şi Internet 80€. Nu prea îi mai rămân bani după ce cumpără şi mâncare. “Când am ziua liberă, nu mai am neapărat mijloacele de a face şi alte lucruri”, spune ea.

Protestatarii a vârste și profesii diferite

Participanţii la protestele “Vestelor Galbene” au diverse vârste şi profesii şi provin din medii diferite.

Unii sunt activi din punct de vedere politic, alţii sunt apolitici. Par a fi mai puternici în zonele rurale şi la periferia oraşelor, unde creşterea preţurilor la carburanţi îi afectează pe cei care sunt nevoiţi să se deplaseze cu maşinile.

Mulţi erau deja nemulţumiţi de hotărârea Guvernului de a reduce limita de viteză maximă de la 90km/h la 80km/h pe drumurile regionale.

“Mişcarea Vestelor Galbene reprezintă criza din zonele rurale, criza periferiei Franţei. Este mişcarea pompierilor, angajaţilor, profesorilor” pentru care maşina este esenţială. “Este vorba de francezii care au fost uitaţi de guverne în ultimii 20 de ani”, explică Aurélie Charillon, primarul orăşelului Prévessin-Moëns.

În opinia sociologului Christophe Guilluy, ascensiunea mişcării “Vestele Galbene” urmează referendumului pro-Brexit şi alegerii lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA.

“Geografia (socială -n.red.) este punctul comun pentru Vestele Galbene, Brexit şi Donald Trump, valul populist. Aceşti oameni se simt lăsaţi în urmă de globalizare, sunt marginalizaţi de noul model economic şi încearcă să menţină capitalul social şi cultural. Mesajul important transmis de criza Vestelor Galbene este că fiecare om spune: «Priviţi-mă, exist»”, explică Christophe Guilluy.

Reformele lui Macron

Emmanuel Macron a ajuns la putere în mai 2017, promiţând o economie liberă şi majorarea salariilor. A reformat piaţa muncii, învăţământul profesional, educaţia şi sistemul feroviar. Încrederea în mediul de afaceri s-a amplificat, creşterea economică a fost solidă, iar Parisul a devenit un centru tehnologic.

Însă, pentru mulţi oameni din afara capitalei nu prea au fost îmbunătăţiri. Şomajul a rămas la 9%, iar creşterile veniturilor nu au fost simţite.

Franţa are cele mai multe taxe dintre ţările dezvoltate. Preşedintele a făcut şi greşeli. În primul buget, a înlocuit o taxă care viza persoanele bogate cu un impozit pe proprietăţi. Emmanuel Macron a ajuns să aibă reputaţia unui preşedinte al bogaţilor.

“Noi am crezut în Macron. Ne-a vândut visul că va schimba totul, iar acum ne simţim înşelaţi”, afirmă Bruno Passe, un fermier pensionar din regiunea Champagne.

“Emmanuel Macron nu are propria bază electorală”, argumentează Fadi Dahdouh, un politician din cadrul formaţiunii Republicanii (centru-dreapta).

Optimiştii speră că protestele pot fi o oportunitate pentru formaţiunea aflată la guvernare, astfel că Emmanuel Macron va putea implementa reforme politice, economice şi sociale.

Politicienii aflaţi la guvernare sunt mulţumiţi că partidele de opoziţie nu au reuşit să profite de pe urma Mişcării “Vestelor Galbene” întrucât revendicările nu se potrivesc bazei ideologice.

“Însă în Franţa politica este foarte dinamică, chiar şi datorită ascensiunii lui Macron. Pentru moment, oferta politică destinată mişcării de protest este zero, dar mâine lucrurile se pot schimba rapid”, subliniază Christophe Guilluy.

Vestele Galbene ar putea genera o mișcare superpopulistă

Unii analiştii se tem că Mişcarea Vestelor Galbene “ar putea genera o altă realiniere ideologică. Ar putea aduce împreună cauze de extremă-stânga şi extremă-dreapta într-o mişcare superpopulistă care aşteaptă un lider, o persoană de genul lui Beppe Grillo, fondatorul Mişcării Cinci Stele, formaţiune care acum face parte din coaliţia guvernamentală din Italia”, observă Financial Times.

Cea mai mare problemă a preşedintelui Emmanuel Macron este cum să negocieze cu o mişcare de protest care nu are lideri, pentru a evita noi proteste violente.

Degenerarea violenţelor l-ar putea forţa pe Emmanuel Macron să recurgă la schimbări politice radicale şi să îl înlocuiască pe premierul Edouard Philippe, subliniază FT.

5 (100%) 3 votes
Mai multe Extern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Tinerii nu ştiu ce este un obiect de patrimoniu

Proiectul cultural “Patrimoniu pentru următorul secol” privind protejarea patr…