Acasă Intern „IOHANNIS-DĂNCILĂ” – un al doilea blat care ar putea fi răsturnat?!…

„IOHANNIS-DĂNCILĂ” – un al doilea blat care ar putea fi răsturnat?!…

Cotroceni, „cotrocenită” şi „cotroceneală”. Cu multă cotro-cerneală, cu socoteală, dar şi cu nesocoteală, verbală, orală şi corală, într-o Românie bicefală, trezită ca din boală… Nu, nu e o poezie, chiar dacă rima se intersectează natural cu analiza la rece, în peisajul fierbinte al acestor alegeri prezidenţiale, poziţionate între formale, „normale” şi anormale. 

Un fel de „iohannită”, zaharisită, scrâşnită, râjnită şi răţoită versus o „dăncilită”, neobosită, trezită, încălzită şi îndârjită, spre piscul politic al Cotrocenilor, ambele aruncate cu sufertaşul, de la distanţă. Că nu e nici o luptă, cum încearcă să sportivizeze şi să legitimeze, prin conduită, competiţia, doamna Dăncilă şi nici „război”, cum clamează ameninţător domnul Iohannis. Ci, doar o confruntare, de la distanţă (că faţă în faţă nu se vru şi nici nu se putu!), după un scenariu convenabil, prestabilit în zona de gri analitic (cu epoleţi şi valeţi). Adică, fiecare dintre cei doi prezidenţiabili să poată să-şi maximizeze potenţialul de vot în bazinele electorale fidele şi tradiţionale şi să nu rupă sau să tulbure bazinul celuilalt. Ci, eventual, să mizeze pe o remiză în alte bazine electorale, cu nehotărâţii, care ar putea fi decisivi în această bătălie finală. Adică, tu vezi-ţi de „Stânga” ta, derutată şi răsfirată, că eu îmi văd relaxat de „Dreapta” mea, sigur poziţio­nată şi atent calculată. Nu încă şi numărată!!!

Probabil că rezultatul va fi stabilit de numărul alegătorilor, care vor fi prezenţi (sau nu) duminică la vot, de motivaţia acestora de a-l urma pe unul sau pe altul dintre cei doi conducători de „oşti” politice, dar într-o bună măsură şi de prestaţia la scenă, evident, de la distanţă, dar cu vizibilitate a celor doi. Fiecare, deocamdată, îşi conservă punctele electorale, agonisite şi bine păzite şi încearcă să subţieze, mai degrabă prin demobilizare, rândurile adversarului şi chiar să mai ciupească din poziţiile ocupate la acest moment.

Să nu uităm că, în primul tur (primul blat!), Viorica Dăncilă a fost împinsă să intre, mai puţin de către ai săi, adică de baronetul PSD şi mai mult de jocurile de culise, de epoleţi şi valeţi şi chiar de complicitatea PNL. Diferenţa de vot între cei doi a fost de vreo 15%. Acum, practic, ar fi trebuit să se restarteze poziţiile de la zero. Da şi nu chiar aşa. Totuşi, Iohannis se află în poziţia de number one şi nu doar prin rezultat, ci şi prin ierarhia publică de preşedinte în funcţie. Dar, Viorica Dăncilă are în faţă un potenţial  electoral uriaş, cu cel mai mare bazin electoral ocupat doar pe jumătate.

Să nu uităm scorul de peste 45% cu care PSD a intrat în Parlament în 2016, sub controversatul Dragnea şi după înfrângerea lui Ponta, cu un an înainte, la prezidenţiale. În acest bazin electoral sunt oameni de stânga, votanţi tradiţionali, convinşi că e mai bine pentru ei pe calea socială şi nu pe cea liberală. De aici, socotelile ar putea să se strice. Şi nu în favoarea primului clasat. Deci, pe acest interes, Viorica Dăncilă îşi poate obţine  prestând ambiţios cele 45 de procente, pentru a pleca duminică seara, nu acasă, ci spre un viitor şi chiar o carieră politică de succes, ca noul lider adevărat al „noului PSD”, restartat (poate şi reformat!).

Acesta ar fi, de fapt, al doilea blat. Adică, unul preşedinte (acum) încă un mandat şi unul posibil preşedinte în viitor… Dar, sigur preşedinte PSD, până la viitoarele locale şi parlamentare. Convenabil pentru amândoi. Se ştiu, se cunosc, şi-au spus public ce au avut de spus. Ar mai depinde de cât de mult se poate sparge PSD şi dacă preşedintele Werner-Klaus dă drumul la câinii săi de vânătoare în ograda cu trandafiri. Cu o nouă „justiţie”, cu un nou „binom”, cu o nouă „cătuşiadă”, cu şantaje şi racolări dintre parlamentari şi baroni locali…

Eu cred că lui Klaus Iohannis chiar îi e frică de Viorica Dăncilă şi ştie şi el şi fieful său că marea confruntare de 1-1 trebuie evitată cu orice preţ. Adică, preţul electoral cel mai mic. Ultima mutare, cu reflectoarele pe DNA, unde este citată Viorica Dăncilă, confirmă „dezbaterea” anunţată de Rareş Bogdan, cu procurorii… Proastă mutare stra­tegică, la fel ca şi în cazul lui Barna. Adică, un fel de adaos la „ciuma roşie”, noi vrem Ţara „fără penali”, până la capăt. Greu de anticipat dacă mutarea va da cu plus pentru Iohannis sau cu minus, adică, o victimizare şi încă o creştere a doamnei Dăncilă până duminică.

Alegerea primarilor din două tururi, remanieri, moţiuni cu emoţiuni, răsturnări cu trădări, vom vedea dacă şi ce va urma. Deocamdată, se văd doar căutări „orbaniste” cu lanterna lui Câţu prin gaura neagră de la Buget, zărită paranormal. Şi, neinspirate „turcanisme” şi „rareşisme”, peste care încă nu s-a abătut palma promisă a preşedintelui, arătată în văzul tuturor regulilor constituţionale. Soarta lui Orban e mai precară decât a fost a lui Boc sub Băsescu, atâta sete de putere personală s-a adunat în Iohannis. La care, pândeşte şi suflarea din ceafă a lui Rareş Bogdan, care seamănă din ce în ce mai mult cu suflarea atotbăgătoarei în seamă şi în toate cele, Elena Udrea…

Spuneam că în cazul confruntărilor din finală Klaus-Viorica, se joacă, de fapt, un al doilea blat, fiecare dintre cei doi protagonişti fiind stăpân post-electoral pe poziţiile ce se vor obţine după vot. Se prefigurează până în momentul de faţă un fel de 6-4, ca la tenis. Numai că, spre deosebire de acest joc, în care victoria se stabileşte pe suma game-urilor şi set-urilor, raportate la zece posibile, un rezultat cu 6 într-o parte, ca maxim şi 4 în cealaltă, tot ca maxim, suma rezultată politic poate să dea în sus şi în jos şi sub 6 într-o parte şi peste 4 în cealaltă parte. Un 55% la 45%, ca-n 2014 sau chiar mai spectaculos doar un mic plus peste 50% la un foarte mic minus sub 50%…

Adăugând şi „dezbaterile” de la distanţă, care se continuă în acelaşi mod, separat şi nu 1-1, cum ar fi fost normal, rezultatul final poate depinde şi de ultimele lovituri pe ultima sută de metri, aşteptate sau neaşteptate. Şi chiar pe o răsturnare spectaculoasă. După cele două prestaţii de până acum, „România normală” începe să semene tot mai mult anticipativ cu fizionomia doamnei Dăncilă… De aceea, Klaus Iohannis a scos pe gură ceva şi mai original, încercând să-i curteze astfel şi pe maghiari: „o Românie faină”… mă mir că n-a zis şi o Românie „mişto”… sau „kuşeră”… Mai bine ar fi declarat că ne va aduce o Românie… cu „fainoşag”, dacă tot gavareşte pe ardeleneşte…  În timp ce Pi-ul Viorichii rămâne „rază la pătrat”.

Mai e puţin până duminică. Şi vom vedea dacă al doilea blat, bine calculat, ar putea fi validat… sau chiar răsturnat…

Notă:

Ion MÂNZALĂ, poet și editor senior la mai multe publicații,  este unul dintre cei mai buni jurnaliști de investigații din România.

 

Mai multe Intern
Comentariile sunt închise.

Recomandări

LA UN AN ŞI UN PIC DE LA CENTENAR… MARE ŞI VOINIC, CU ŢARA PE GALANTAR

Pamflet Iacătă, că „poporul roşu” fu învins şi la penultimele, şi la ultimele alegeri (faz…