Acasă Cultură În Belgia, ELEVII sunt pregătiți să devină CETĂȚENI, în România sunt pregătiți să devină GENII

În Belgia, ELEVII sunt pregătiți să devină CETĂȚENI, în România sunt pregătiți să devină GENII

În Belgia elevii merg la școală pentru a deveni cetățeni, NU genii. Criteriile de distribuire a copiilor în ciclul secundar nu ține cont de notele elevilor. Calitatea școlilor nu e dată de notele elevilor, ci de calitatea profesorilor. În niciun moment copiii nu se află în concurență unii cu ceilalți, ci în competiție cu ei însuși. Toți copiii sunt evaluați, printr-un anumit număr de teste și examene, în fiecare semestru, pe durata parcursului școlar.

În Belgia, ciclul primar durează șase ani și este urmat de ciclul secundar, care durează tot 6 ani, până la terminarea liceului. Înscrierea elevului la școală este un proces complex,  foarte bine reglementat, după criterii clare și transparente, stabilite de autorități.

Criteriile sociale sunt prioritare în alegerea școlii. Copiii aflați în situații familiale dificile sau cei care suferă de anumite boli ori deficiențe au prioritate în alegerea școlii. Un alt criteriu prioritar este distanța dintre școală și casa: copiii nu trebuie să facă naveta pe distanțe mari, ei trebuie să locuiască, pe cât posibil, aproape de școală.

Până la sfârșitul liceului, notele nu fac parte din criteriile de distribuire sau selectare a copiilor în anumite clase sau școli mai bune. Calitatea școlilor nu e dată de notele elevilor, ci de calitatea profesorilor. Pe durata școlii, copiii nu se află în concurență unii cu ceilalți, dar sunt evaluați printr-un anumit număr de teste și examene, în fiecare semestru timp de șase ani. Astfel, fiecare copil se află într-o singură competiție, una benefică pe termen lung: aceea cu el însuși.

Filosofia școlii din Belgia este ca până la 18 ani, elevul trebuie să învețe, în primul rând, să devină cetățean. Din limbajul educațional și școlar al copilului și adolescentului lipsesc ideile individualiste de competiție și de concurență între colegi, lipsesc șirurile de calificative FB și de nota 10; rivalitățile, orgoliile și dramele provocate de notele mici, fiind toate înlocuite de idei ale conviețuirii precum solidaritatea, întrajutorarea, toleranța, diversitatea etc.

Interesul școlii belgiene este să formeze cetățeni de nădejde în societate, atașați valorilor vieții în comun și nu rivali. Copilăria și adolescența sunt considerate perioade de maximă fragilitate emoțională, dar și de maximă disponibilitate pentru învățare. Școala belgiană consideră că este vital ca în această perioadă a vieții copiii să se dezvolte ca personalități armonioase, având încredere în ei înșiși, dar și în cei din jur. Cu alte cuvinte, școala belgiană învață copilul să devină om, în sensul etic al cuvântului.

La ieșirea din adolescență copilul poate înfrunta orice competiție: să caute performanța în știință sau în artă ori să-și găsească vocația într-o meserie. Și tot la această vârstă el trebuie să se poată integra societatea ca adult care a interiorizat regulile după care trăiește comunitatea din care face parte.

Filosofia școlii din România este de a promova falsa concurență între copii: concursuri, teze, olimpiade, examene după examene. Aceste competiții suprasolicită mental și emoțional copiii, astfel că la vârsta de 18 ani tinerii sunt obosiți, urăsc învățarea, urăsc școala, profesorii, autoritățile, dar păstrează din școală singurul lucru cu adevărat nefolositor: individualismul, neîncrederea în ceilalți, pe fondul unei fragilități emoționale. În cazul în care absolventul de liceu nu promovează examenul de bacalaureat, atunci este chiar o nenorocire pentru bietul tânăr, va reuși destul de greu să se integreze în societate.

Într-adevăr școala transmite cunoștințe,  dar mai ales transmite valori ale vieții sociale. Valorile pe care copilul și adolescentul le atrage în formarea personalității sale le regăsește în modul în care interacționează cu colegii, cu profesorii, cu oamenii de pe stradă, cu trecătorii, cu polițistul, cu medicul, cu pompierul, cu vânzătorul de la magazin, etc.

Eliminarea competiției între elevi (note, mențiuni, olimpiade) și adoptarea unei curricule școlare inspirată de la state europene cu democrații consolidate ar fi primul pas pe care școala românească l-ar putea face pentru o ”Românie normală”. Abia atunci elevii vor merge cu drag la școală. În prezent, doar copiilor premianți le place școala, pentru ceilalți școala este o tortură.

Mai multe Cultură
Comentarii închise.

Recomandări

În 2018, coronavirus a fost înregistrat în SUA cu BREVET DE INVENȚIE: PatentUS 10,130,701 B2 – document

Inventatorii Erica Bickerton, Sarah Keep și Paul Britton au înregistrat în Statele Unite b…