Acasă Prospective Ce se va întâmpla pe scena internațională în anul 2019 (I)

Ce se va întâmpla pe scena internațională în anul 2019 (I)

În 2019, intensificarea concurenței dintre Statele Unite, China și Rusia va apărea ca trăsătură definitorie a sistemului internațional, creând o enigmă pentru puterile de mijloc captive în bătăliile marilor rivalități dintre puterile lumii. Războaie comerciale, atacuri cibernetice, schimbarea strategiilor de apărare și cursa înarmărilor va convinge lumea că aceasta este o realitate globală nouă și incomodă.

Anul 2019 va expune limitele cu care se confruntă Statele Unite în încercarea de a îngrădi China atât în relațiile comerciale de aprovizionare – care sunt strâns legate între ele, cât și față de cei mai fideli aliați ai SUA prinși între menținerea unei relații de securitate strânse cu Statele Unite și nevoia tot mai mare de extindere a relațiilor economice cu China.

Această dinamică globală va crea provocări pentru puterile mijlocii și întreprinderile multinaționale  care vor încearca să navigheze în acest peisaj complex. Chiar dacă statele europene cu economii puternic dezvoltate vor încerca să afirme suveranitatea UE pe scară globală pentru a evita daunele colaterale, acestea vor rămâne în mare măsură reactive la concurența economică tot mai mare. Iar pentru acele puteri situate de-a lungul granițelor, de la Polonia la Turcia până în Taiwan, climatul geopolitic tensionat se va traduce în unele cazuri în oportunități strategice, deoarece acestea vor încearca să lucreze rapid pentru a alimenta alianțe de securitate și pentru a extrage beneficii economice deosebite de la statele puternice.

EUROPA – Tendințe cheie pentru anul 2019

Riscuri în zona euro

Italia va rămâne principala sursă de risc financiar în zona euro. Guvernul de la Roma ar putea face schimbări de suprafață în politica sa fiscală pentru a amâna sancțiunile din partea Comisiei Europene privind bugetul Italiei pentru anul 2019, însă amenințarea reală pentru stabilitatea financiară a țării nu va veni de la Bruxelles, ci de pe piețele financiare.

Politicile fiscale ale Guvernului Italiei vor crea incertitudini în rândul investitorilor cu privire la sustenabilitatea datoriei sale.

Dacă vor continua turbulențele politice și financiare din Italia, țările din Europa de Sud s-ar putea confrunta cu costuri crescute ale împrumuturilor.

Datoriile de miliarde de euro ale Italiei sunt deținute de băncile italiene ceea ce crează vulnerabilități. În cazul în care aceste bănci vor necesita asistență, Guvernul de la Roma nu va avea alte posibilități decât să negocieze un program de salvare cu Uniunea Europeană.

În același timp, neînțelegerile din cadrul guvernului de coaliție al Italiei ar putea declanșa alegeri anticipate, adăugând incertitudine politică.

Anul Brexit

În procesul Brexit, Londra și Bruxellesul vor lucra împreună pentru a minimiza efectele economice ale ieșirii Marii Britanii din Blocul comunitar. Dorința Londrei este de a avea un Acord de ieșire cuprinzător, dar va fi nevoie de convingerea Parlamentului britanic să îl aprobe. Dacă parlamentarii britanici vor ratifica acordul, Marea Britanie va rămâne pe piața unică a UE în 2019.

Dar, chiar dacă Parlamentul respinge Acordul, Londra și Bruxellesul vor ajunge în continuare la acorduri temporare sau, în unele cazuri, vor acționa singure, pentru a reduce cât mai mult perturbările economice.

Astfel de măsuri ar putea include extinderea perioadei de negociere în temeiul Articolului 50 pentru a întârzia ieșirea Marii Britanii. Totuși, un veto al Parlamentului britanic va arunca în aer fluxul logistic al relației bilaterale (de la afaceri la zboruri comerciale, până la migrație).

Pentru ca Brexitul să devină și mai interesant, Guvernul britanic ar putea cădea în orice moment al negocierilor și vor fi programate noi alegeri.

Indiferent de modul în care se va derula procesul Brexit, Marea Britanie și Uniunea Europeană vor discuta un aranjament comercial permanent de retragere, iar Londra va purta discuții de liber schimb cu alte țări, inclusiv cu Statele Unite.

Având în vedere complexitatea acestor negocieri, acestea se vor extinde, probabil, după anul 2019.

Comerțul va fi în centrul atenției

Uniunea Europeană nu va semna un acord cuprinzător de comerț liber cu Statele Unite în 2019, dar va fi dispusă la discuții privind un acord mai modest, care să acopere bunurile industriale.

Bruxellesul va fi, de asemenea, deschis să vorbească despre eliminarea anumitor bariere privind comerțul. Cu aceste demersuri, UE va încerca să descurajeze Statele Unite să introducă tarife mai mari pentru vehiculele produse în Uniunea Europeană.

În cazul în care Casa Albă va ridica tarifele, blocul comunitar va răspunde cu propriile măsuri. În același timp, UE va încerca să mențină Statele Unite angajate în foruri multilaterale, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului, și se va alătura Casei Albe atunci când va exercita presiuni asupra Chinei în chestiuni precum subvențiile de stat și limitarea investițiilor străine.

De asemenea, Bruxellesul va vedea Beijingul ca o contrabalansare a Statelor Unite în ceea ce privește apărarea multilateralismului. Economiile mari, cum sunt cele ale Germaniei și Franței, se vor opune penetrării economice a Chinei în Europa – în special în domenii sensibile cum sunt tehnologia și infrastructura – în timp ce statele mai mici vor accepta investițiile chineze ca pe o oportunitate de a-și impulsiona economiile.

În alte probleme comerciale, Uniunea Europeană va purta discuții cu Australia și Noua Zeelandă, va încerca să finalizeze negocierile cu blocul Mercosur din America de Sud și va căuta să deschidă noi piețe de export în Asia de Sud-Est.

Problemele privind agricultura și produsele alimentare se vor dovedi dificil de rezolvat, dar Uniunea  Europeană va încerca să facă progrese în negocierile comerciale.

Bătălia pentru leadership-ul UE

Alegerile europarlamentare din luna mai vor produce un parlament divizat: partidele pro-UE vor păstra controlul, însă forțele naționaliste și eurosceptice vor avea o influență puternică. Această  fragmentare va îngreuna legislația UE.

Alegerea noului președinte al Comisiei Europene va urma acest trend de fragmentare și va conduce la dispute ideologice în cadrul blocului comunitar.

O viziune conservatoare se va concentra, probabil, pe aspecte precum acordurile comerciale și reducerea imigrației din afara Uniunii Europene, în timp ce o viziune progresistă se va concentra mai curând pe asigurarea unei mai mari coeziuni economice în cadrul blocului.

Europa de Sud va solicita promovarea unor cheltuieli mai mari și o partajare mai profundă a riscurilor în cadrul blocului comunitar, în timp ce Europa de Nord va cere promovarea disciplinei fiscale și reducerea riscurilor.

De asemenea, va fi selectat un nou președinte al Băncii Centrale Europene. Statele din Sud vor face presiuni pentru continuarea politicilor monetare expansioniste ale băncii, iar statele din Nord o temperare a acestora.

Dezacordurile regionale vor încetini ritmul de elaborare a politicilor comune și vor reduce posibilitatea unor reforme semnificative.

Probleme în Germania și Franța

În Germania, conflictele din  în interiorul guvernului vor reduce eficacitatea acestuia, iar partidele din coaliția de guvernare vor încearca să se desprindă, ceea ce ar putea conduce la alegeri anticipate.

Un nou tur de scrutin pentru alegerea unui parlament fragmentat va conduce la discuții complexe privind formarea unei coaliții de guvernare, reducând în continuare rolul Berlinului de lider al UE.

În Franța, presiunea guvernului de introducerea a unor reforme instituționale și economice, inclusiv încercarea de revizuire a sistemului de pensii, va conduce la proteste, dintre care unele vor perturba economia.

Guvernul de la Parisul va reuși să pună în aplicare majoritatea planurilor sale, dar cetățenii vor fi din ce în ce mai vocali în ceea ce privește respingerea politicilor lui Macron.

Problemele interne și dependența Franței de celelalte state membre pentru a face lucrurile să se întâmple în blocul comunitar vor limita influența Parisului asupra afacerilor continentale.

Divizarea Est-Vest

Țările din Europa Centrală și de Est vor profita de mediul global pentru a-și conserva și, eventual, aprofunda legăturile lor politice și militare cu Statele Unite.

Casa Albă va acorda atenție Poloniei și României pentru a-și consolida prezența sau chiar pentru a le folosi drept gazde ale sistemele americane de rachete, în timp ce cursa înarmării cu Rusia se va intensifică.

În același timp, Polonia, Ungaria și România vor contesta în mod selectiv instituțiile și regulile UE, asigurându-se, de asemenea, că nu vor face nimic care să pună în pericol celelalte state membre. Aceste trei state vor încerca, de asemenea, să aprofundeze cooperarea cu vecinii lor cu privire la aspecte care variază de la diversificarea pieței de energie, la infrastructură și se vor uni pentru a rezista în fața reducerilor de fonduri agricole și de dezvoltare ale UE.

Încercări de autonomie privind apărarea

Statele membre UE vor întări cooperarea în domeniul apărării, prin inițiative precum Permanent Structured Cooperation și European Defense Fund.

Franța va conduce eforturile de consolidare a capacităților militare ale Europei, dar dezacordurile dintre statele membre ar putea încetini progresul acestora. Pentru a eficientiza luarea deciziilor, Uniunea Europeană va încerca să schimbe sistemul de vot, astfel încât politicile externe și fiscale să poată fi aprobate prin votul majorității în loc de unanimitate. Dar acest lucru probabil va eșua, deoarece schimbarea mecanismului de vot necesită aprobare unanimă și mai multe țări vor dori să își păstreze puterea de veto.

Uniunea Europeană va discuta, de asemenea, planuri ambițioase de a creare a unor canale internaționale de plăți independente de Statele Unite, să înlocuiască dolarul cu euro ca monedă de rezervă mondială și să sporească integrarea pe piața de capital între statele membre. Dar, un vid de conducere la nivel continental și complexitatea implementării lor vor împiedica UE să realizeze aceste lucruri în 2019.

Evenimente cheie în 2019:

29 martie: Ieșirea programată a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

23-26 mai: Alegeri europarlamentare

25-27 august: Summitul G-7, programat să aibă loc în Franța.

La sfârșitul lunii octombrie: Termenul limită pentru a selecta președinții Comisiei Europene și ai Băncii Centrale Europene.

Noiembrie: Alegeri generale în Polonia.

Noiembrie: Alegerea noului președinte al Consiliului European.

Mai multe Prospective
Comentariile sunt închise.

Recomandări

Fundamentalismul islamic ca ideologie politică – carte

Cartea “Islamul şi soarta lumii. Fundamentalismul islamic ca ideologie politică”, contribu…